scrolltotop

vineri, 17 februarie 2012

Pregatiti-va pentru primul "dus rece" din 2012!



Primul trimestru ar putea aduce o contractie economica, un prim „dus rece” economic in 2012, iar investitiile straine directe ar trebui sa devina o prioritate pentru autoritati, au afirmat economistii prezenti la primul eveniment de business „INTALNIRILE WALL-STREET.RO”. O alta concluzie a fost enuntata in cadrul dialogului dintre jurnalistii Wall-Street.ro si specialistii in finante si macroeconomie: milioanelor de romani plecati in strainatate ar trebui sa li se ofere oportunitati de a lansa proiecte antreprenoriale in Romania.

Tema: 2012, anul marilor transformari economice?

Adrian Mitroi: Investitiile straine directe (ISD) arata cel mai prost dupa trei ani de criza. O prioritate ar trebui sa fie inlocuirea lor. Nu avem nicio strategie pentru atragerea ISD-urilor. Turcia a batut 11,8 miliarde euro, e incredibil ce se intampla acolo. Noi avem un deficit de ISD-uri de la 9,6 miliarde euro in 2008 la 1,9 miliarde euro in 2011.

Wall-Street.ro: Credeti ca salariile din sectorul bugetar si pensiile pot fi majorate?
 
Adrian Mitroi: Este gresit ca segmentul care aduce crestere economica nu este luata in seama. Avem 6 milioane de pensionari, cu un nivel de trai in scadere, si 1,35 milioane de bugetari. Dar nu vorbim de cei 4,5 milioane de responsabili cu cresterea economica, care nu au niciun fel de miza in aceasta binefacere. Daca s-ar fi redus constributiile la asigurarile sociale, ar fi fost o masura mai buna, pentru ca acolo este potential de crestere economica.

Wall-Street.ro: Cum vedeti situatia exporturilor in acest an? Credeti ca ne mai putem baza pe exporturi sau trebuie sa ne gasim alt motor?

Adrian Mitroi: Cresterea economica este esentiala, avem nevoie de doua leviere: unul operational si unul financiar. Cel financiar este clar – reducerea inflatiei, scaderea dobanzilor, finantare mai ieftina a corporatilor si a deficitului. Operational, cum sa faci sa obtii crestere economica? Joci in industria exportatoare, care va avea un an dificil, de unde sa aduci o crestere de productivitate care sa conduca la o scadere in continuare a inflatiei, care este cea mai buna modalitate de crestere a salariilor, a nivelului de trai.
Cresterea pensiilor si a salariilor nu este deloc ajutatoare pentru inflatie. Tu vrei sa cresti nivelul de trai tuturor, insa singura modalitate este sa eficientizezi, sa extragi crestere economica. Guvernul ar trebui sa se ocupe de eficientizarea operationala, pentru a extrage aceasta crestere economica. Noi nu “jucam” in pietele extracomunitare, importam industrii extrem de sensibile la cursul valutar, precum chimia, deci lipsa de flexibilitate a economiei lasa putin loc de intors. Tabloul arata dificil: ISD-urile scad, atragerea fondurilor europene de 6 miliarde euro este complicate, deficitul trebuie finantat, vrem sa ne finantam si cat mai ieftin, iar Europa, pe care pana acum am servit-o cu exporturi, are si mai multe dificultati.
Noi o ducem mai rau si “din cauza” Chinei. Si ei sunt responsabili de criza suverana si de cea mondiala, pentru ca sunt mai buni. Trebuie sa facem un singur lucru. Noi o ducem rau si vom creste sub potential, pentru ca altii vor creste peste potential, intrucat exista o extragere de nivel de trai din Europa Occidentala catre cei care sunt productivi, mai inovativi, cu costuri de forta de munca extrem de competitive.
Ce poti face in acest caz? Sa folosesti doar politici macroeconomice nu rezolvi nimic, doar o competitivitate personala mai buna ne-ar ajuta. Romania nu joaca in economiile cu potential de crestere, nu se indreapta catre “cloud economy” (noile tehnologii – n.r.). Nokia a plecat din Romania pentru ca noi nu avem in buzunar cate un telefon produs de ei. Consumatorul a decis in favoare non-Nokia. Oricate facilitati le-am fi acordat noi, incapacitatea lor de a juca in “cloud economy” i-a determinat sa plece de la Cluj.

Wall-Street.ro: Cat de rentabile sunt investitiile publice din Romania?

Adrian Mitroi: Trebuie sa remarcam ca 3 milioane si ceva de indivizi, probabil printre cei mai buni, in sensul antreprenorial, descurcareti si curajosi, creeaza produs national brut (PNB) in strainatate. Ei sunt semnificativ “subremunerati”, platesc chirii si taxe pentru produsul intern brut (PIB) al altor state. Noi avem un deficit cronic de manufactura, dar suntem o societate supraeducata, vad asta de la studenti. Europa este supraeducata. “Bring the boys back home!”. Oamenii acestia nu adauga la PIB-ul Romaniei in momentul de fata, pentru ca remiterile lor sunt mici si vor ramane mici.
Daca ei si-ar gasi oportunitati antreprenoriale, de dezvoltare profesionala, ar putea si sunt convins ca s-ar intoarce. Romanii din strainatate prefera in prezent saracia de acolo si simt mai bine decat analistii oportunitatea economica. Acum, ei nu gasesc oportunitate de a creste profesional in Romania.
Eu ma gandesc ca acestia se vor intoarce si vor atenta la job-urile celor din tara. Se va crea un fel de emulatie economica. Ei vor aduce in tara ceva foarte interesant: un alt gen de atitudine. Nu de tipul “sa ne dea statul”, ci de genul “ce putem face pentru noi”. Exista un potential important si imi pare rau ca ei contribuie doar la PNB, si nu la PIB.

Wall-Street.ro: Credeti ca Uniunea Europeana are o problema legata de flexibilitatea fortei de munca?
 
Adrian Mitroi: Jeffrey Franks, de la FMI, ia in calcul economia reala, dar nu si economia financiara, pentru ca mobilitatea oamenilor este legata de creditul ipotecar pe care il iau . In plus, cultura europeana este una pro-proprietate, care te constrange masiv la conclavuri locale.

Wall-Street.ro: Va fi 2012 un an de mari transformari, asa cum mizeaza guvernatorul BNR, Mugur Isarescu?

Adrian Mitroi: Trendul general de acomodare monetara europeana si locala va continua si va pune direct presiune pe profitabilitate, mai ales ca neperformantele se vor stabiliza. Odata cu scaderea dobanzilor, o banca performeaza, cel putin in termeni operationali, mai putin.
Mi se pare important ca bancile aflate in amontele fluxului economic sunt in forma buna, au disponibilitati si interes. Insa, semnalul de alarma a fost tras cu privire la dobanzile mari pe depozite.
Deficitul de capital in euro din creditele subordonate si alte formule de finantare va continua si va trebui ca bancile sa se bazeze pe acelasi pool de economisire. El a crescut, dar este totusi limitat.
As fi incantat daca s-ar mai pune presiune pe dobanda reala in economie, sa o coboram mai aproape de cresterea economica. Mi se pare ca suntem un mic paradis pentru investitori, intrucat Romania ofera dobanzi reale bune, de 2-2,5%, intr-o lume in care recompensele sunt negative in prezent.

Mai mult pe:


Material publicat pe www.wall-street.ro, 14.02.2012, autori Gheorghe Dobre și Răzvan Enache

joi, 16 februarie 2012

Consideratii personale in presa scrisa- 2012


- Partea bună a deprecierii leului - 22.11.2011

http://www.curierulnational.ro/Piata%20bursiera/2011-11-22/Partea+buna+a+deprecierii+leului&hl=adrian%20mitroi&tip=toate

- Cum poţi face bani anul acesta - 03.01.2012

http://www.curierulnational.ro/Piata%20bursiera/2012-01-03/Cum+poti+face+bani+anul+acesta&hl=adrian%20mitroi&tip=toate

- Greşeli pe care nu ar trebui să le facem pe banii noştri - 05.01.2012

http://www.curierulnational.ro/Piata%20bursiera/2012-01-05/Greseli+pe+care+nu+ar+trebui+sa+le+facem+pe+banii+nostri&hl=adrian%20mitroi&tip=toate

- Avem motive să pariem pe SIF-uri?  - 06.01.2012

 http://www.curierulnational.ro/Piata%20bursiera/2012-01-06/Avem+motive+sa+pariem+pe+SIF-uri%3F&hl=adrian%20mitroi&tip=toate

- Cât cred experţii că va fi cursul euro-leu - 10.01.2012

http://www.curierulnational.ro/Finante%20Banci/2012-01-10/Cat+cred+expertii+ca+va+fi+cursul+euro-leu&hl=adrian%20mitroi&tip=toate

- Cum vor sfârşi bursele calendarul mayaş? - 13.01.2012

http://www.curierulnational.ro/Piata%20bursiera/2012-01-13/Cum+vor+sfarsi+bursele+calendarul+mayas%3F&hl=adrian%20mitroi&tip=toate 

- Cât va cântări deteriorarea încrederii în euro? - 16.01.2012

http://www.curierulnational.ro/Piata%20bursiera/2012-01-16/Cat+va+cantari+deteriorarea+increderii+in+euro%3F&hl=adrian%20mitroi&tip=toate 

- Populatia si pietele au obosit. Romania invata sa comunice  - 16.01.2012

http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/115088/mitroi-cfa-romania-populatia-si-pietele-au-obosit-romania-invata-sa-comunice.html 

- "Top 25 Influentials": Cei mai influenti 25 de oameni din mediul bancar

http://www.dailybusiness.ro/top-influenti/mediul-bancar/adrian-mitroi/specialist 

Când se va opri scăderea investiţiilor străine directe? - 14.02.2012

http://www.curierulnational.ro/Finante%20Banci/2012-02-14/Cand+se+va+opri+scaderea+investitiilor+straine+directe%3F&hl=mitroi&tip=toate

- Sa se dea cate un bailout la fiecare, sa ajunga la toti - 14.02.2012

 http://www.wall-street.ro/editorial/509/Sa-se-dea-cate-un-bailout-la-fiecare-sa-ajunga-la-toti?utm_source=newsletter-daily-20120215&utm_medium=email&utm_content=daily-20120215&utm_campaign=Newsletter-Daily

 -  Economia a scazut in T4 2011. Ne intoarcem in recesiune? - 15.02.2012

 http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/economia-a-scazut-in-t4-2011-ne-intoarcem-in-recesiune-73839/

miercuri, 15 februarie 2012

Economia a scazut in T4 2011. Ne intoarcem in recesiune?



Economia Romaniei a scazut cu 0,2% in ultimul trimestru din 2011 fata de trimestrul precedent, arata datele estimative ale Institutului National de Statistica. Analistii economici se asteapta ca declinul sa continue in primul trimestru din 2012, in principal din cauza vremii nefavorabile care a paralizat economia.

In evolutia anuala, produsul intern brut a crescut in trimestrul IV cu 1,9% fata de acelasi trimestru din 2010, sub estimarile analistilor, care vedeau un rezultat de 2,2%.  In acelasi timp, ritmul anual s-a temperat puternic fata de trimestrul trei, cand expansiunea de 4,4% a fost puternic sprijinita de agricultura.  

Pe ansamblul anului 2011, economia Romaniei a crescut in 2011 cu 2,5%, in linie cu estimarile analistilor chestionati de Reuters, care vedeau un avans de 2,4%.  

Analistul economic Adrian Mitroi a declarat ca nu este surprins de datele INS. “Din nefericire suntem strans legati de evolutia din zona euro. Este o evolutie rezonabila. Ma astept ca si in 2012, cresterea economica sa fie foarte modesta”, a declarat acesta.
“Trimestrul I este unul foarte dificil. Avem toate ingridientele unei scaderi usoare, insa de acum incolo asa vom trai”, a mai spus acesta. “Ne apropiem de un zero pentru 2012”, a mai spus Mitroi.

Continuare pe:


Articol publicat pe www.dailybusiness.ro, 15.02.2012, autor Adrian Negrescu

marți, 14 februarie 2012

Când se va opri scăderea investiţiilor străine directe?




http://www.curierulnational.ro/Finante%20Banci/2012-02-14/Cand+se+va+opri+scaderea+investitiilor+straine+directe%3F&hl=mitroi&tip=toate


Investiţiile străine au scăzut anul trecut cu 13,6%, la 1,917 mld. euro
Adrian Mitroi: Din nefericire, volumul ISD nu a fost compensat de fonduri UE


Investiţiile străine directe (ISD) au scăzut anul trecut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungând astfel la minimul ultimilor nouă ani, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.
Conform acestor date, participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,430 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au însumat 487 milioane euro.
Vom "juca" în jurul sumei de 2 mld. euro şi în următorii ani

"Din nefericire, scăderea volumului investiţiilor străine directe nu a fost compensată de fonduri UE. Singura grijă este să înlocuim investiţiile străine directe cu capitalul propriu şi fonduri europene. Pieţele sunt pozitive şi în ceea ce priveşte Grecia. De acum vom juca în jurul sumei de 2 miliarde de euro şi în următorii ani pentru că va trebui să reducem decalajul. Inversarea acestui trend descrescător nu se poate face pentru că există o competiţie acerbă iar piaţa de creştere economică este competitivă. Să ne mulţumim cu ceea ce avem şi să elongăm orizontul împrumuturilor pe termen lung. Anul 2011, faţă de 2010, nu arată o situaţie dramatică, însă nu avem potenţial", a declarat, pentru Curierul Naţional, analistul economic Adrian Mitroi.

Mitroi spune că este o greşeală creşterea de salarii şi pensii

Întrebat cum vede actuala situaţie a economiei româneşti şi ce ar trebui făcut, Adrian Mitroi se declară sceptic asupra unei creşteri economice de 2% în primul trimestru şi se aşteaptă la o reducere a contribuţiilor de asigurări sociale. "Sunt sceptic în ceea ce priveşte o creştere economică de 2% în primul trimestru. Această cifră presupune că exporturile vor rămâne în parametri, ceea ce nu se vede. De asemenea, cererea internă nu şi-a revenit, gradul de absorbţie a fondurilor UE nu va fi mai mare, iar agricultura este pe un trend neutru. Noul Guvern, în actualul context, trebuie să nu facă nimic rău. A creşte salarii şi pensii ar fi o greşeală pentru că nu aduce creştere economică. Va trebui redus CAS şi să se impoziteze mai mult proprietăţile decât munca", a precizat, pentru Curierul Naţional, Adrian Mitroi.  

Deficitul contului curent a fost finanţat anul trecut în proporţie de 33,7% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România. Investiţiile străine atrase de România anul trecut reprezintă minimul ultimilor nouă ani, fiind sub nivelul înregistrat în 2003, de 1,946 miliarde de euro. Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008 - 9,496 miliarde de euro.
Între 2003 şi 2006 România a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungând la 5,183 miliarde de euro în 2004, la 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în România, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008. Începând cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzând abrupt până la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a crescut anul trecut la 5,68 mld. euro

Contul curent al balanţei de plăţi a închis anul trecut cu un deficit de 5,68 miliarde euro, în creştere cu 3% comparativ cu 2010, în principal din cauza unui sold negativ mai mare cu 22% la capitolul balanţa veniturilor, în timp ce balanţa comercială are o uşoară ajustare pozitivă. Schimburile externe de bunuri au generat un deficit comercial de 7,46 miliarde euro, în scădere cu 2% faţă de anul 2010, în condiţiile în care exporturile au generat anul trecut intrări de 45 miliarde euro, iar importurile au scos din ţară 52,48 miliarde euro.

Articol publicat în Ziarul ”Curierul Național”, autor Constantin Rucăreanu, 14 februarie 2012

miercuri, 8 februarie 2012

Să se dea câte un bailout la fiecare, să ajungă la toți


  
Replica profesorului Dumbledore către Harry Potter – “nu abilitățile tale, ci faptele tale vorbesc cel mai bine despre ceea ce ești” este un bun focus de  atenție, pentru ceea ce consider a fi cel mai important lucru care ni se întâmplă acum în planul relațiilor economice internaționale– negocierea de reducere a datoriei suverane pentru deținătorii de obligațiuni ale Greciei.
Impasse-ul continuă, deși sunt convins că oficialitățile vor fi învins, în ceea ce cred că este una din cele mai mari injecții de hazard moral ale happenings-urilor financiare europene. Creditorii instituționali știu, la fel de bine ca și cei privați, că, așa după cum arată situația la acest moment, este imposibil, cel puțin din punct de vedere matematic și în condițiile unei creșteri economice negative pe termen mediu pentru Grecia, să reușească o soluție onorabilă, fără o reinventare a întregului credit pe care îl datorează. Restructurarea (a se citi ștergerea) de 100 miliarde de euro este un deal complex, care vizează coborârea datoriei externe a Greciei (acum, 350 miliarde euro). Dacă se adaugă la rețetă și intenția declarată explicit a Italiei de a împinge decizia politică spre emiterea de euro-obligațiuni, avem schema politică a unui labirint finaciar extrem de complicat. Cele 200 miliarde în bond-uri grecești vechi vor fi înlocuite de 100 în bond-uri noi, la dobânzi mai mici (3% vrea Grecia, 5% creditorii privați, 3,6% negociat) și maturități mai mari (30 ani); vrei nu vrei, vei fi obligat să finanțezi excesele trecute și viitoare, pentru toată această perioadă. Oricum, limita celor 15 miliarde la plată în martie trebuie să fie asimilată acordului realizat. Bailout-ul total este estimat deci la mininum 130 de miliarde de Euro, capital pierdut și irosit, care ar fi putut fi pus la lucru în țări cu potențial productiv mai ridicat, chiar fără privilegiul de a fi exportatoare nete de turism. Interceptarea formei curente a crizei prin măsuri determinate este esențială, acum când previziunile privind creșterea economică mondială (și, în special, cea europeană), datorită unor măsuri insuficiente, a coborât semnificativ în domeniul negativ. Alfel, cred că e important să presupunem cel puțin următoarele consecințe ale inacțiunii:

Implicația 1: Distincția nedreaptă între creditorii privați și cei instituționali; drumul de la “da, plătim ratele și dobânda”, la “nu mai putem plăti acest credit” și, în final, “nu vom mai plăti niciodată acest credit” sau “da, plătim ratele și dobânda la un nou credit, dacă l-ați iertat pe cel precedent.
Implicația 2: Chiar după un asemenea acord, capacitatea Greciei de a servi pe mai departe datoria suverană (aproape de 2 ori PIB) este imposibilă fără suport extern, adică probabilitatea unui nou bailout este aproape unitară. 
Implicația 3: În prima fază, piețele vor fi încântate de acord. În cea de-a doua fază, a sobrietății, se vor îndrepta cu toată atenția spre următoarea stație intermediară, Portugalia, apoi următoarea, Irlanda. Chiar și participarea, în extremis, inclusiv a creditorilor publici la această reducere optică a datoriei, nu va schimba situația aproape imposibilă a Greciei, care are de înfruntat un raport datorie/PIB de cel puțin 200% (valoare ce ar trebui să se reducă, în următorii 8 ani, la 120% - procent încă extrem de ridicat).
Implicația 4: Acordul, prin compresia administrată politic a prețului riscului suveran, va avea consecințele remanente ale unor costuri de finanțare ridicate pentru Italia și Spania; din nefericire, direct și indirect, România, ca și alte state europene, plătește prețul acestei nedreptăți.
Implicația 5: Matematica bondurilor intră în domeniul restanțelor la examen. Pentru o dobândă de 4,25%, ne aflăm în poziția imposibilă, prin care costul riscului suveran la 30 de ani pentru Grecia este cam același cu cel al SUA (în acest caz ratingul suveran nu mai are nici un fel de relevanță comparativă). Cum însă dobânda de cupon este doar un reper, iar ceea ce contează este, de fapt, yield-ul obligațiunii, cel care este funcție directă de cupon, dar și de prețul curent de piață. Astfel, un calcul simplist, care consideră costul curent al titlurilor grecești pe 30 de ani, cu un randament/yield de 23% generează că prețul titlurilor noi emise ar trebui să aibă valoarea de probabil 20% din cea nominală, adică, de fapt, haircut-ul va fi aproape de 100%. Un randament atât de ridicat presupune totuși un default iminent chiar și al noilor bond-uri, deci, probabil că mai rezonabil ar fi o presupunere a valorii lui mult mai scăzute. Astfel, valoarea prezentă netă a titlurilor va scădea cu cel puțin 75%. Intențiile bune, absolut onorabile ale liderilor europeni pentru iertarea Greciei sunt, de fapt, infirmate de matematica simplă, crudă și nemiloasă a calculelor și a votului public al piețelor. 
Implicația 6: Scăderea nemiloasă a ratingului, pe majoritatea băncilor europene, în special pe cele cu expunere pe bondurile suverane grecești și, de ce nu, portugheze (cotația CDS este aproximativ de 3 ori mai mare decât a României). Acestea din urmă, din păcate, sunt emise sub condiții internaționale, și nu locale (asemeni celor grecești), iar orice eventual haircut nu poate fi decât involuntar. Consecința imediată, la care piața va reveni cu sobrietate, este ca asigurarea de risc financiar oferită de un contract CDS este complet neverosimilă pentru viitor. 
Implicația 7: Atât FED, cât și ECB, BOE, BOJ se vor simți obligate să continue seria de acomodări monetare cantitative, de achiziții continue masive de tituri suverane, municipale sau ale agențiilor de tip ipotecar. Băncile centrale mai mici, BNR de exemplu, vor continua, în schimb, politica conservativă și fără excese, de a nu se amesteca în orice operațiune de monetizare a deficitului național. Procesul nostru reușit de dezinflație va fi nevoit să încetinească, dar vom fi oricum aproape în aceleași cifre ca și cele europene. Creditarea crește ușor (pe corporații și guvernamentală), un semn bun de stabilizare financiară, în contextul creșterii economice pozitive. Deocamdată, lipsește o îmbunătățire a ofertei interne, pentru că cererea va aparea ceva mai târziu, doar după începerea creditării private. Din nefericire, oricât am fi de preocupați de întamplă politic intern, happening-ul economic European primează
Implicația 8: Presiunile asupra monedei euro continuă indefinit, chiar dacă locomotiva germană continuă să aibe beneficii substanțiale din criză (dobânzi, prin recul, de finanțare mici, curs favorabil la export). Această influență o resimte și BNR, care are mai puțină eficiență în susținerea trendului dezinflaționist prin stabilitatea leului, datorita deprecierii euro față de dolar (în care cotează majoritar materiile prime) și, deci, implicit, deprecierii leului, nu față de euro, ci față de dolar. Dacă partea nominală a economiei, aflată în grija Băncii Centrale este relativ protejată, partea reală, cea care ar trebui să ne aducă necesarul esențial de creștere economică este cea mai expusă. Chiar și cu un balans ineficient între cele două, am câștigat cu greu stabilizarea prețurilor și cea financiară, am reușit un ușor salt de competitivitate și eficiență, însă consolidarea creșterii economice depinde critic de ceeea ce se întâmplă la nivel european și mondial. Totul se bazează pe presupunerea că economia își va reveni foarte repede și foarte mult. Atunci, întreb profesorial, ca și atunci când studenții își prezintă studiile de caz de business: “what if not?” iar răspunsul că alternativa renunțării nu este o opțiune pentru că e prea complicată, nu este aceptabil.
Implicația 9: Titlurile suverane se transformă din rată fără risc în riscul fără rată. De aici, insecuritatea economică și financiară va deveni norma, și nu excepția, iar austeritatea va deveni astfel permanentă. Uniunea monetară are nevoie de uniune fiscală, care, la rândul ei, are nevoie de uniune politică. Acest deziderat este dificil la nivel intern, dar mai ales la nivel unional; în plus, politicienii deciziei de austeritate nu sunt aceiasi cu cei care o implementează. Fără un compact fiscal funcțional și în lipsa creșterii economice inovative și cu aport de joburi, Europa economică va fi și mai greu de reparat. În mod corect, dacă ni se cere să înghițim acest hap al constrângerilor bugetare, mai potrivite pentru alte traiectorii economice și alt nivel de trai, atunci să avem loc de negociat imposibilul amestec de austeritate și creștere economică sau măcar imposibilul de calculat - deficit structural.
Implicația 10:  Acordul voluntar, cel puțin în forma curentă, prevede negocieri doar între Grecia și creditorii ei privați, care dețin aproximativ 40% din cele 350 miliarde de euro datorie publică. Cei instituționali, între care BCE este unul din cei mai importanți (care a achiziționat în jur de 35 miliarde, începând din mai 2010) nu își pot permite, sub nici un fel, să accepte participarea la această renunțare, la valoarea prezentă a datoriei. Această poziție este susținută ferm de către Germania. Pe de altă parte, creditorii privați (în special, hedge fund-uri) vor evita pe mai departe orice participare la refinanțările suverane semnificative (750 miliarde euro), care vin la scadență, lăsând doar pe umerii BCE această sarcină a facilitării unor dobânzi cât mai mici. Dobânzile mici, decorelate cu riscul, vor duce la un preț al riscului prea mic. De aici, se face un pas spre represiunea financiară pe termen lung a deponenților și creditorilor în euro, care se vor bucura de randamente reale negative.  

În concluzie, cred ca soluția absolvirii Greciei de mai mult de 1/3 din datorie ar fi trebuit susținută integral de fonduri instituționale, și nu private. Implicarea fondurilor private (argument esențial, din punct de vedere politic), chiar dacă pe termen scurt pare versiunea (sub)optimizată, ar putea avea consecințe nefavorabile neintenționate pentru toți. Dacă tot suntem în zodia iertării datoriilor, de ce nu ar beneficia toate țările, inclusiv, și, mai ales, noi, care ne-am asumat eforturi majore, la nivel national și individual? Dacă ar trebui să voteze pentru bailout, nu politicieni, ci cei care i-au ales pe politicieni, cum ar arăta votul acum, în lumea distopiei economice perfecte? 

 Cele două concluzii operaționale, pe care le putem extrage:
-          Energia și timpul irosite pe mașinațiile politice interne, favorabile unei noi paradigme eficiente între democracție și progres economic, ne lasă fără reprezentare și focus în relațiile economice externe. Jocurile financiare se fac altundeva în Europa; noi beneficiem doar de vizite, mai degrabă, de curtoazie, care ne confirmă ceea ce știm deja, că, din punct de vedere al macrostabilității, suntem pe drumul cel bun.
-          Poziția precară a Greciei nu este un accident, ci o consecință economică. Grecia, de altfel un exportator natural de turism, are indexul de corupție cel mai ridicat din UE, iar cel de libertate economică este cel mai scăzut. Se adaugă lipsa de competitivitate cronică și structurală, combinată cu cea mai mică rată de inovare, creare de joburi și companii noi și cele mai mari costuri de înființare a unei firme vs. venitul mediu (cf. Banca Mondială). Poziția de decizie a unui eventual ministru de finanțe al UE va avea grijă astfel ca suma de ajutor (de fapt o pierdere asumată) să fie folosită întâi pentru plata dobânzilor către creditori, și doar după aceea va intra în Trezoreria Greciei.
Banca Centrală Europeană nu are de ales și va trebui să accepte să participe la haircut, schimbând bondurile suverane grecești, pe care le-a achiziționat pe piața secundară, pe tot parcursul anului 2011 (în condiții de subpar - cu discount, adică la un preț mai mic decât valoarea nominală), cu cele emise de Facilitatea de Stabilitate. Ar fi obligatoriu ca preschimbarea să se facă la un raport, care să nu aducă pierdere sub nicio formă, ba chiar să aducă un oarecare profit, dată fiind scăderea dobânzilor. În scenariul favorabil, EFSF va transfera apoi aceste bonduri către emitentul inițial, la paritatea la care le-a achiziționat inițial de la BCE. În plus, alte bănci centrale din zona euro, care dețin și ele acest tip de instrumente, nu ar trebuie să înregistreze nicio pierdere. Practic, EFSF este parte integrantă în acordul cu investitorii privați (PSI), probabil, o variantă mai bună decât cea inițială, în primul rând, pentru că se evită recunoașterea explicită a pierderilor pe bilanțul băncilor centrale. EFSF este entitatea care va prelua pierderea și care va trebui să accepte astfel un mai mic grad de îndatorare, pe care îl va prezenta piețelor. EFSF are nevoie de acest capital, pentru a achiziționa titlurile de la BCE.
Piețele sunt optimiste în privința unei soluții rezonabile și cred că abia așteaptă motivul să își continue saltul în teritoriul de bull market. Deși sunt convins că nu au întotdeauna dreptate, este probabil mai bine să le așteptăm/acceptăm votul.
Adrian T. Mitroi, CFA

 Publicat pe www.wall-street.ro, 14.02.2012

vineri, 27 ianuarie 2012

11 septembrie NYC - Adrian Mitroi: ”Am perceput tragedia ca pe una personală”


La un deceniu după dezastrul din 11 septembrie, deloc o tragedie doar americană, FP România a întrebat analişti de relaţii internaţionale şi voci din afaceri cum au trăit momentul şi cum percep ce urmează de atunci. Analistul economic Adrian Mitroi face o reverenţă civilizaţiei americane.
FP România: Ce făceaţi pe 11 septembrie?
Adrian Mitroi: ”Pregătiri de plecare la NYC, pentru a doua zi, iar pentru marţi – 18 septembrie planificare pentru vizita la WTC, la prima oră dimineaţa. Diferenţă perfectă de o săptămână.”

Cum aţi primit imaginile atacului asupra WTC?
A.M.: ”Lucram la un program al Ambasadei SUA la Bucureşti. Groază, disperare, CNN. Am considerat tragedia ca pe una personală, un atac şi la persoana mea, la tot ceea ce însemna America şi căreia îi datoram educaţia, slujba, privilegiile unor interacţiuni cu oameni şi o cultură diferite din care aveam ce învăţa continuu.”

Dar asupra Pentagonului?
A.M.: ”Asta era prea de tot. Aparatul militar american nu putea primi o asemenea lovitură. Nu era spaţiul aerian protejat? Şefii direcţi, James Rosapepe şi Marion Day erau tipologia americană 110%. Nu au vorbit niciodată despre evenimente, nici măcar în ziua cea mai tristă.”

Ce credeaţi că va urma?

A.M.: ”De multe ori, the dark side al oamenilor învinge. Ura şi egoismul vor fi noile reguli. Bursa, ce face bursa?”

Chiar a schimbat acel moment lumea?
A.M.: ”A fost o lovitură în plex dată lumii civilizate. Un rift definitiv între noi şi ei (generic, nu specific). Noi - am rămas fără un model (fără tată). O Europă neatentă şi difuză, polarizată şi inconsecventă, sau o Asie mercantilistă şi nepăsătoare?”

Cum aţi fost afectat?

A.M.: ”În primul rând, noi, cei legaţi profesional, educaţional sau afectiv cu valorile superbe ale acestei naţiuni minunate am perceput tragedia ca pe una personală. Valorile care m-au ajutat din copilărie, visurile profesionale, revistele cumpărate cu bani mulţi şi foarte greu (Times, Business Week), toate mi-au îndrumat şi conturat opinia despre libertate, democraţie, competiţie, profesionalism, punctualitate, meritocraţie, deschidere către ceilalţi, suport şi empatie, educaţie şi informare, nonrelevanţa diferenţelor de sex, educaţie, religie, status, inclinaţii. Doar valoarea umană, economică şi socială sunt importante.”

Câştigă cineva ceva în Afganistan?
A.M.: ”O greşeală tipic americană. Accea de a începe ceva bun şi a continua chiar şi atunci când devine nefast. Pe cât de repede şi eficient se mişcă în business, pe atât de inerţi şi romantici sunt în relaţiile internaţionale, în războaie futile, încercând prin exemplu să ajute alţi oameni, arătându-le valorile şi crezul american al libertaţii şi al dreptului zero – căutarea fericirii.”

Ce credeţi că va urma?

A.M.: ”Dezideratele sociale şi politice interne în contextul economic dificil şi provocator vor deprioritiza interesul american de risipa de resurse şi vieţi omeneşti. Având un privilegiu profesional excepţional, de a fi fost în ultimii 11 ani, în fiecare vară, pentru două săptămâni undeva în Virginia, am văzut an de an cum America devine mai apăsată, mai preocupată, mai fragilă. În acest an, în parcul oraşului a fost organizată o expoziţie terifiantă cu fotografii din dormitorul unor eroi căzuţi în războiul din Afganistan şi Irak – pentru a arăta lumii (prin poze mari, afişe, de fapt) cât de umani şi normali erau aceşti baieţi şi fete, cu pozele lor cu cover girls sau staruri. O durere imensă, dar şi solidaritate cu familiile lor – ce mândrie este chiar şi acum – “fiul meu a murit pentru libertate şi democraţie, pentru a fi noi mai siguri şi mai liniştiţi acasă”.”

Publicat în Ziarul ”Adevărul”, 11 septembrie 2011, Autor: Petre Munteanu

miercuri, 2 noiembrie 2011



Cartea de vizită: CFA România, asociatia profesionala a analistilor financiari, organizeaza ceremonia de decernare a titlurilor Chartered Financial Analyst, titlul CFA fiind unul dintre cele mai prestigioase din lume, in randul profesionistilor din domeniul financiar.

Competitia CFA România pentru cele mai bune lucrari de cercetare si articole economice si financiare
Editia I, 3 Noiembrie 2011, ora 18, sala Aula Magna a Academiei de Studii Economice.

Invitat de onoare, Guvernatorul BNR, dl Mugur Isarescu


CFA România a decis să își extindă metodele prin care participă la creșterea calității discursului economic în România și a legăturii acestuia cu practica economică prin acordarea unor premii care urmăresc să incurajeze in România cercetarea in domeniul economic prin recunoasterea competenței si să contribuie la crearea de repere in peisajul cercetării economice românesti.
In acest sens s-a hotarat premierea celor mai bune lucrări elaborate în următoarele trei domenii:
1. macroeconomie
2. finante/investitii
3. contributii media din domeniul economic si financiar
CFA Romania si-a asumat rolul dificil de selectare si analiza a lucrarilor de cercetare de calitate, rol care a presupus si va implica si in continuare un efort constant din partea asociatiei. 
Comitetul de evaluare a fost format din membri ai CFA România. Propunerile pentru cele mai bune lucrari si articole au venit dinspre membri ai CFA România si au fost evaluate de catre o comisie a CFA România. Competitia a fost deschisa oricarui participant, fara restrictii și a cuprins perioada iulie 2010-august 2011.
Criteriile de baza dupa care s-a făcut și se va face și de acum înainte evaluarea se referă la originalitate, creativitate, impact, cresterea reputatiei si vizibilitatii institutiei de afiliere, avans in domeniul de cunoastere economic, relevanta pentru piata din România, utilitate academica si practica, multidisciplinaritate, concizie si claritate, argumente statistice si econometrice, responsabilitate sociala, progres in intelegerea si formarea unei opinii informate de catre public.
Premiile au fost acordate pe baza analizei in cadrul unei comisii de evaluare (dr. Nicolaie Alexandru-
Chidesciuc, CFA, presedinte al comisiei; dr. Adrian Codirlasu, CFA; Dorin Badea, CFA; dr. Adrian T. Mitroi, CFA; dr. Mugur Popescu, CFA; Dragos Cabat, CFA) care a analizat lucrarile. Recenzorii au intocmit referate prin care se motiveaza sprijinul acordat fiecarei lucrari in vederea decernarii premiului. Fiecare lucrare a fost evaluata de cel putin doua persoane. O parte din membrii Comitetului Director al CFA  România sunt membrii activi ai comunitatii academice de referinta pe care o reprezinta ASE (cadre didactice asociate la programele de Master DOFIN, DAFI si MBA Româno-Canadian).
Ceremonia de acordare a premiilor se va desfasura in data de 3 Noiembrie 2011, ora 18, in sala Aula Magna a Academiei de Studii Economice. La ceremonie vor participa invitati speciali din comunitatea profesionala, academica dar si din partea altor institutii de referinta. Suntem onorati ca dl. Guvernator al BNR, Mugur Isarescu a acceptat cu interes participarea la acest eveniment. De asemenea, sunt invitati sa participe la ceremonie si alte personalitati din domeniul economic, mass-media, cat si membrii asociatiei CFA România.
De asemenea, sunt invitati profesorii si studentii interesati de acest eveniment, in limita locurilor disponibile. In spiritul unei bune colaborari intre CFA România si Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice - Bucuresti, sunt invitati sa participe si masteranzi, doctoranzi si profesori din cadrul Facultatii si Academiei.

Presedinte, Dr. Adrian Codirlasu, CFA
Secretar General, Dr. Adrian Mitroi, CFA
Presedinte comise de evaluare, Dr. Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, CFA