Declarația zilei - 4 februarie 2015

Link: declaratia-zilei-4-februarie-2015
Sursa: www.agerpres.ro, 4 februarie 2015, foto Lucian Tudose

Decizia BNR de reducere a dobânzii transmite viitorilor debitori să ia credite la dobânzi mici

Decizia Băncii Naționale a României (BNR) de reducere a dobânzii cheie transmite viitorilor debitori să credite la dobânzi mici, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesorul de investiții și finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE). 

"Mesajul este clar: creditare — investiție — creștere economică, cu protecția obligatorie a deponenților care trebuie să primească ceva randament real și cu mesajul pentru debitorii viitori, să ia credit la dobânzi ieftine. De debitorii trecuți ne-am îngrijit suficient mai ales prin mentenanța cursului. E un echilibru foarte fin prin care trebuie să opereze acum (BNR n.r.). Bârna e atât de îngustă. Mai îngustă decât cea de la gimnastică de 10 centimetri, ca să zic așa, pe care o Bancă centrală trebuie să meargă. Este și mai îngustă și mai înaltă", a spus Mitroi.

Potrivit acestuia, decizia BNR are sens din punct de vedere macroeconomic și din cel al relației cu Banca Centrală Europeană.

"Face sens (decizia BNR n.r.) din punct de vedere macroeconomic, din punct de vedere al consonanței și al relației cu Banca Centrală Europeană. Presiunea pe monedă nu este. Moneda (leul n.r.) este stabilă față de o monedă care oricum are tendință de depreciere — euro. Ciclul de relaxare nu s-a terminat, probabil va mai continua", a precizat Mitroi.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis miercuri reducerea dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 2,25% pe an, începând cu data de 5 februarie.

De asemenea, banca centrală a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-2 puncte procentuale de la +/-2,25 pp, gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii.

Potrivit BNR, începând cu data de 5 februarie, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 0,25%. 

Link:  decizia-bnr-de-reducere-a-dobanzii-transmite-viitorilor-debitori-sa-ia-credite-la-dobanzi-mici

Sursa: www.agerpres.ro; 4 februarie 2015; autor Florin Bărbuță, editor Mariana Nica; foto Lucian Tudose

Francul elveţian se poate întări faţă de euro, o monedă depreciată

Francul elveţian se poate întări faţă de o monedă depreciată, respectiv euro, a declarat joi Adrian Mitroi, profesor de investiţii.

"Acea rată de schimb minimală de 1,20 stabilită cred că acum 3-4 ani (de Banca Centrală a Elveţiei n.r.) a fost o modalitate de a opri o supraevaluare a monedei, care era una de refugiu mai ales în Europa. Această supraevalure avea un impact direct asupra jumătăţii economiei reale a Elveţiei. Economia financiară a Elveţiei este o economie bine susţinută de fonduri. Cea reală depinde de rata de schimb," a explicat Mitroi.

Potrivit acestuia, o rată de schimb apreciată este extrem de neproductivă pentru o economie exportatoare cum este cea a Elveţiei.

"Măsura (pragul de 1,20 franci pentru un euro n.r.) făcea sens din punctul acesta de vedere. Între timp, defazajul transatlantic de politici a lăsat din nou Europa pe o poziţie defavorabilă cu o monedă pe care noi, analiştii, de mult timp am dorit-o mai slabă - euro. S-a întâmplat mai târziu decât trebuia. Pe lângă deprecierea euro faţă de dolar a mai venit şi efectul secundar. Dolarul s-a apreciat faţă de toate monedele, inclusiv faţă de CHF. Această apreciere a dolarului şi faţă de euro şi faţă de CHF din punctul de vedere al autorităţilor elveţiene trece la logica următoare: nu mai este nevoie de menţinerea acestei rate minime. Adică raportul euro/CHF se poate modifica", a explicat profesorul de investiţii.

El a precizat că francul elveţian se poate întări în continuare faţă de euro, o monedă care s-a depreciat.

"La fel e şi leul. Leul este constant aproape de 4,5 dar este faţă de o monedă care a scăzut, anume euro. Să nu ne mirăm că preţurile au crescut în euro, precum cele imobiliare, nesustenabil şi periculos. Trebuie să compenseze un euro mai slab printr-o cerere mai mare de euro pe acelaşi activ. Măsura Băncii Centrale Elveţiene este o măsură care face sens. Din punct de vedere monetar aprecierea unei monede poate transforma condiţiile monetare în condiţii restrictive. Deci, trebuie însoţită aprecierea monedei cu dobânzi şi mai adânc negative", a mai arătat Mitroi.

De asemenea, acesta a mai spus că deponenţii şi investitorii "nu mai au unde să fugă pentru că sunt prinşi fie în capcana unei monede care se poate deprecia, fie în cea a unei dobânzi care este prea mică".

"În ceea ce priveşte România, noi suntem la un curs de schimb de echilibru şi de compromis între economia reală şi nominală. O monedă apreciată te ajută la plata datoriilor în alte monede dar nu te ajută la export. O economie ca a României îndatorată mult în altă monedă decât cea locală trebuie să găsească un curs de echilibru. De ce ne temem de deflaţie? În condiţiile în care eşti îndatorat, cel mai rău lucru care ţi se poate întâmpla este să se aprecieze moneda în care eşti îndatorat", a mai afirmat Adrian Mitroi.

Francul elveţian s-a apreciat, joi, cu aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a abandonat pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani, transmite Reuters. Pragul a fost introdus la data de 6 septembrie 2011 pentru a contracara ameninţările de recesiune şi deflaţie, după ce investitorii, speriaţi de criza din zona euro, au dus francul elveţian la un nivel record.

La Bucureşti, moneda naţională s-a depreciat joi, puternic, faţă de francul elveţian, pe fondul deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei. Astfel, Banca Naţională a României a calculat un curs de 4,3287 lei/franc, cu 58,7 bani (15,7%) peste cel din şedinţa de miercuri, de 3,7415 lei/franc.

 

Link: francul elvetian se poate intari fata de euro

Sursa: www.capital.ro; 15 ianuarie 2015

Prezentarea cărții ”Finanțe comportamentale. Managementul investițiilor și al averii individuale” la The Money Channel

Adrian Mitroi CFA la ZF Live: România va avea anul viitor creştere economică şi un curs stabil, în paralel cu creşterea investiţiilor străine

Link: Adrian Mitroi CFA la ZF live
Sursa: www.zf.ro; 24 noiembrie 2014

Adrian Mitroi CFA la ZF Live: „Economia va creşte la anul cu 2,5%, BNR va reduce dobânda, vom avea investiţii străine mai mari, iar cursul va fi stabil“

Economia României va creşte anul viitor cu 2,5%, în paralel cu un avans al investiţiilor străine, scăderea uşoară a dobânzilor de pe piaţa monetară şi un curs leu/euro stabil, este de părere Adrian Mitroi, membru CFA - Asociaţia Analiştilor Profesionişti în Investiţii.

„Cred că anul viitor vom avea o creştere economică de 2,5%. Cursul va fi undeva la 4,40-4,42 lei pe euro. Dobânda BNR va ajunge la un minim de 2,25% şi la acest nivel cursul ar rămâne în parametri OK, fără fluctuaţii mari“, a declarat Adrian Mitroi, luni, la ZF Live.

Costul finanţării în lei s-a oprit sub pragul de 2% pe an, determinat în mare parte de scăderea dobânzii-cheie de către BNR la minimul istoric de 2,75%. Următoarea şedinţă de politică monetară a BNR va avea loc în ianuarie.

El a precizat că prognozele pentru anul viitor sunt făcute în lipsa bugetului, care este un instrument de politică economică.

Potrivit indicatorului calculat de CFA, încrederea analiştilor în economie şi-a continuat declinul în octombrie, la 45,6 puncte, aceasta fiind a cincea scădere lunară consecutivă. Componenta care reflectă percepţia cu privire la condiţiile curente a fost de 40,2, în scădere cu 3,6 puncte faţă de septembrie, iar indicatorul anticipaţiilor a rămas la 48,4.

Link: Adrian Mitroi membru CFA la ZF live 

Sursa:  www.zf.ro; 25 noiembrie 2014; autor Roxana Rosu

SCRISOARE. Cresterea salariului minim este o masura anti-economica

Sustin si eu ca majorarea salariul minim pe economie reprezinta un obstacol in calea cresterii sau lansarii de afaceri noi. Antreprenorul este, practic, obligat sa plateasca un nivel minim de salariu angajatilor sai, fara nicio legatura cu realitatile din piata.

Care sunt, de fapt, efectele economice ale acestei interferente a statului in economie?

Fundamentata pe argumente economice utilitariste (bunastarea angajatilor va creste), politica salariului minim afecteaza anumiti angajati prin cresterea somajului. Ma voi referi aici doar la o anumita categorie de persoane afectate de impunerea salariului minim: tinerii. In Occident, indeosebi in Statele Unite, se discuta foarte mult despre “The Millennials”, generatia Y, formata din tinerii nascuti intre 1980 si 2000. Acest grup de tineri care incearca sa invinga cat mai repede criza actuala, ar trebui sa devina un segment prioritar pentru guvernantii de pretutindeni. Din contra! Tocmai acest grup sufera cel mai mult ca urmare a reactiei antreprenorilor la cresterea salariului minim.

Fara dubii, cresterea salariului minim duce la somaj si motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela ca ei formeaza categoria celor mai putin experimentati, cu cele mai reduse competente si aptitudini si implicit cu cea mai mica performanta in activitatea economica.

Mecanismul prin care se intampla acest lucru este simplu: crearea somajului in masa este obtinuta prin inaltarea salariul minim pe economie, in timp ce reducerea somajului este obtinuta prin desfiintarea acestuia.

Ceea ce vreau sa aplaud este ca un grup (din care fac parte antreprenori si profesori universitari) a avut initiativa elaborarii unei scrisori deschise pe tema cresterii salariului minim. Din cate cunosc, este o premiera situatia in care un grup compact de antreprenori (unul dintre ei este Antreprenorul Anului 2014 in Romania) se alatura cu economisti din mediul economic si din mediul financiar cu scopul de a transmite politicienilor solicitari bazate pe o logica economica sanatoasa.

Iata mai jos scrisoarea care argumenteza de ce cresterea salariului minim este o masura inoportuna.

Cresterea salariului minim – o masura anti-economica si anti-sociala

"In atentia doamnei ministru Rovana Plumb

Spre stiinta domnului Prim-Ministru Victor-Viorel Ponta
Spre stiinta Domnului Presedinte Ales Klaus Werner Iohannis

Stimata doamna ministru,

Suntem un grup de cadre didactice, economisti, antreprenori si manageri preocupati de politicile publice care afecteaza climatul de afaceri si bunastarea populatiei si dorim sa atragem atentia asupra proiectului de Hotarare de Guvern privind cresterea salariului minim in anul 2015.

Intuim ratiunile politice si totodata constrangerile bugetare care ar justifica o astfel de decizie. Totusi, consideram oportun sa ne exprimam un punct de vedere care, speram, intr-o prima faza va determina reconsiderarea acestei decizii, iar ulterior va constitui o tema de discutie si un punct de plecare pentru formularea unor politici sanatoase de natura sa sprijine bunul mers al economiei.

Masura cresterii salariului minim pe care o doriti implementata in 2015 este distructiva pentru economie si afecteaza bunastarea celui mai sarac segment al fortei de munca.

Argumentam, in primul rand, prin considerentul ca „salariul minim” instituie o prohibitie: ii impiedica pe angajatori sa colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fara experienta, in situatia in care productivitatea muncii acestora este inferioara salariului stabilit in mod artificial prin lege. In consecinta, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decat cel determinat de realitatea economica duce la descurajarea cererii de munca (din partea angajatorilor), la cresterea somajului si a economiei subterane.

Cei afectati se impart in doua categorii: (1) intreprinzatorii si companiile care ofera de lucru oamenilor fara calificari deosebite si care vor descoperi ca trebuie sa cheltuiasca mai multi bani din buzunar pentru a-si mentine activitatea, putand induce si o crestere a preturilor care ii va afecta in primul rand tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor; (2) persoanele cu slaba calificare sau fara experienta, care ocupa sau vor sa ocupe o slujba si care vor fi concediate, puse in imposibilitatea de a gasi un loc de munca sau nevoite sa lucreze fara acte legale.

Asa cum atesta studiile stiintifice, economistii, in marea lor majoritate, s-au declarat de-a lungul timpului impotriva instituirii salariului minim sau a cresterii acestuia, exact din motivele enumerate mai sus. Poate cel mai apreciat manual universitar modern de economie, cel al profesorului N. G. Mankiw de la Universitatea Harvard, se refera explicit la aceasta problema, mentionand ca 79% dintre economisti sunt de parere ca salariul minim creste rata somajului in randul tinerilor si al persoanelor slab calificate.

Dupa cum bine stiti, in Romania rata somajului in randul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decat rata generala a somajului (23,9% fata de 6,7%), iar „munca la negru” a luat proportii ingrijoratoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariati lucreaza „la negru”: „La nivelul anului 2012, in Romania erau circa 1,57 milioane de salariati, patroni si intreprinzatori individuali neinregistrati, «la negru», reprezentand aproximativ 27,7% din totalul salariatilor, patronilor si intreprinzatorilor individuali din economie”. Aceeasi sursa mentioneaza ca evaziunea fiscala din „munca la negru” s-a dublat fata de anii dinaintea crizei economice, valoarea anuala a impozitelor pe venit si a contributiilor pe care intreprinzatorii refuza sa le achite ajungand la 3,7 miliarde de euro.

In ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis sa oferi locuri de munca a tot crescut, de la 700 lei in 2012 la 900 lei in prezent. Cu majorarea preconizata in 2015, la 1050 lei, salariul minim ar putea inregistra o crestere de 50% in doar cativa ani, interval in care productia (PIB) se estimeaza a creste doar cu 9%.

Din 2007-2008 incoace salariul minim a crescut permanent mai repede decat salariul mediu; daca inainte de 2009 acest prag era fixat la mai putin de 30% din salariul mediu, acum reprezinta 40%. Nu este de mirare atunci ca o parte atat de mare din forta de munca, aproape un milion si jumatate de salariati, sunt remunerati cu salariul minim. Daca fenomenul va continua, Romania risca sa ajunga o tara de angajati „pe minim”, cu o vasta economie informala, cu sute de mii de oameni care nu isi gasesc o slujba sau care nu intra sub umbrela sistemele de asigurari sociale.

Va amintim ca nivelul de trai nu sporeste prin decrete guvernamentale, ci datorita cresterii productivitatii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri si servicii sa fie obtinute cu pretul aceluiasi efort depus.

Cresterea salariului minim impune o povara suplimentara firmelor existente, si asa decapitalizate de criza economica, si descurajeaza initierea de noi afaceri. Cresterea salariului minim este in mod fundamental o masura anti-sociala, lovind exact in populatia saraca: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul somerilor!), tineri fara experienta, categorii sociale defavorizate sau discriminate.

Din cate intelegem, dumneavoastra si guvernul din care faceti parte aveti drept obiectiv imbunatatirea conditiilor de viata ale romanilor. In acest caz, este necesara abandonarea masurii cresterii salariului minim si concentrarea pe acele politici care incurajeaza crearea de locuri de munca, investitiile si productivitatea.

Cu deosebita consideratie,

Bogdan Glavan, profesor universitar, Universitatea Romano-Americana
Cristian Paun, profesor universitar, Academia de Studii Economice
Octavian Badescu, antreprenor, Sameday Courier
Florin Citu, economist
Felix Patrascanu, antreprenor, CEO Fan Courier
Dragos Anastasiu, antreprenor, General Manager Eurolines
Radu Nechita, conferentiar doctor, presedinte CISED
Mircea Tudor, antreprenor, Presedinte MBTelecom
Adrian Stanciu, antreprenor si profesor, Erudio, Maastricht School of Management Romania
Mihai Matei, antreprenor, Country Manager Syericycle Romania
Alexandru Ghita, antreprenor, Presedinte Educativa Group
Cristian Nicolae, antreprenor si manager, Softexpert Mobility, John Maxwell Team
Claudiu Nasui, economist, presedinte SOLIB
Adrian Mitroi, analist economic
Ovidiu Neacsu, antreprenor
Gabriel Mursa, conferentiar universitar, Institutul Hayek Romania
Radu Musetescu, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
Vlad Topan, lector universitar, Academia de Studii Economice
Costea Munteanu, profesor universitar, Academia de Studii Economice
Vlad Muresan, lector universitar
Gabriel Staicu, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
Ion Radu Zilisteanu, analist economic
Radu Cujba, antreprenor
Victoria Burton, antreprenor
Cosmin Marinescu, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
Valentin M. Ionescu, consultant
Cristina Chiriac, antreprenor
Gabriel Biris, avocat
Mihaela Ifrim, lector universitar, Institutul Hayek Romania
Romeo Vatra, antreprenor
Emanuel Mihail Socaciu, lector universitar, Universitatea din Bucuresti
Marius Cristian Pana, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
Octavian-Dragomir Jora, lector universitar, Academia de Studii Economice, jurnalist economic"

Link: Scrisoare. Cresterea salariului minim o masura anti economica

Sursa: www.wall-street.ro; 8 decembrie 2014, autor Claudiu Vrinceanu