Reforma cu sila nu se face. De ce ramane Grecia un sac fara fund pentru Uniunea Europeana

Cancelarul german Angela Merkel a declarat ca Germania este pregatita sa lase Grecia sa iasa din Zona Euro daca stanga radicala va repune in discutie masurile de austeritate. Potrivit acesteia, guvernul german considera aproape inevitabila iesirea Greciei din zona euro daca seful Syriza, Alexis Tsirpas, va abandona politica de austeritate bugetara si nu va mai rambursa datoriile tarii.

Declaratiile cancelarului german, Angela Merkel, au alimentat si mai mult valul de speculatii cu privire o eventuala iesire din Zona Euro a Greciei. Parlamentul elen a anuntat, de asemenea, saptamana trecuta, dizolvarea sa si organizarea alegerilor legislative anticipate la 25 ianuarie, scrutin care ar putea fi castigat de formatiunea de extrema-stanga, Syriza, care se opune continuarii masurilor de austeritate impuse de Troica internationala (Comisia Europeana, BCE si FMI) in schimbul unor imprumuturi de 240 de miliarde de euro.

Recent insa, un purtator de cuvant al Bundestag-ului a dorit sa calmeze opinia publica afirmand ca Germania ramane increzatoare ca Grecia isi va respecta angajamentele luate in cadrul planului de salvare european. "Grecia si-a respectat angajamentele in trecut. Guvernul presupune astfel ca Grecia va continua sa isi respecte angajamentele contractuale" fata de creditorii sai, a declarat Georg Streiter.

Cu toate acestea, o eventuale decizie a Greciei de a iesi din Zona Euro este putin probabila si nu va avea efecte devastatoare pentru pietele financiare, iar consecintele nu vor fi mai severe decat cele ale falimentului Lehman Brothers, spun analistii consultati de wall-street.ro.

Economia elena da semne de revenire, dupa ani lungi si grei de recesiune. Grecia poate astfel culege primele roade, dupa o perioada dura de mari sacrificii. Or, aceste sacrificii facute de populatie, ar putea deveni inutile, daca, liderul de extrema stanga, Alexis Tsipras, alege sa renunte la austeritate, desi ar vrea sa ramana in Zona Euro. Dar, acest lucru nu este posibil.

Ar recunoaste UE un proiect falimentar?

Economistul Adrian Mitroi apreciaza ca "Grecia nu va iesi niciodata din Zona Euro. Nu exista aceasta optiune nici pentru Uniunea Europeana. Ar reprezenta o recunoastere implicita a unui proiect european si a unui efort nereusit de mentinere a acestuia. Ceeea ce ni se pare noua pe termen scurt a fi relevant din punct de vedere economic, nu este si pentru geopolitica actuala, care este una ce tine de alte considerente decat economice, tine de emigratie si politica geostrategica militara. Grecia reprezinta principalul bastion al Uniunii Europene impotriva imigratiei din Magreb" (n.r. - regiunea delimitata de tarile nord africane – Tunisia, Algeria si Maroc, Egiptul, partial si Libia si Mauritania, care, pe baza istoriei lor, au multe trasaturi comune).

In opinia sa, un alt motiv pentru care Grecia nu va iesi din Zona Euro este reprezentat de faptul ca politicienii europeni nu mai au prea multe "instrumente" de decizie si singura lor optiune ramane "mentenanta" pe termen scurt a acestui "status quo" actual. "In schimb, foarte multe butoane sunt la Mario Draghi, presedintele BCE. Din aceasta directie se asteapta multe reforme structurale, care, din pacate, nu cred ca vor veni de la o banca centrala, in afara de manevrarea inflatiei sau a deflatiei. Intr-un cadru extrem de birocratic, politicienilor europeni nu le mai ramane «nimic»".

Mai grav ca falimentul Lehman Brothers?

"Falimentul Lehman Brothers a constituit o surpriza pentru pietele financiare. Grecia nu mai constituie de mult o surpriza pentru lumea financiara globala.

Adrian Mitroi considera ca daca, totusi, se va intampla, iesirea Greciei din Zona Euro se va face la modul implicit din cauza contraperformantei. "Daca si Grecia, care beneficiaza de turism, o marfa de export extrem de fungibila si valoroasa, are dificultati de mentenanta, nu cred ca acesta iesire este o optiune. Continuarea acestui hazard insa, prin subperformanta economica, va duce la mutarea polilor de influenta economica dinspre Europa catre, exclusiv, Statele Unite si Asia".

Isi va respecta Grecia angajamentele?

"Grecia cunoaste foarte bine aceste lucruri si va face ceea ce a facut si pana acum. Adica totul numai pe jumatate. Va readuce din nou in atentia publica iertarea de datorii a Germaniei, considerata simbol al stabilitatii, cu toate ca a avut in ultimele decenii cateva falimente nationale. Acest hazard moral va reprezenta cartea pe care o va juca Grecia", apreciaza Adrian Mitroi.

De partea cealalta a mesei, ceilalti jucatori au si ei "slabiciunile" lor, mai spune Adrian Mitroi. "Franta, cu o economie nereformata, se afla mereu in imposibilitatea de a-si administra deficitul bugetar, in timp ce Germania a avut beneficii multi ani datorita unei monede extrem de apreciate. Fiecare jucator de la masa are cate o musca de caciula".

Mai mult: Grecia ramane un sac fara fund pentru Uniunea Europeana

Sursa: www.wall-street.ro; 5 ianuarie 2015; Marius Alexandru Stanciu

Scrisoare deschisă: Creşterea salariului minim distruge economia şi îi afectează pe tineri

Un grup de 33 de antreprenori, manageri şi profesori au trimis o scrisoare deschisă premierului, ministrului Muncii şi preşedintelui ales.

Aceştia arată că măsura afectează economia şi cele mai vulnerabile segmente de pe piaţa muncii.

“Creşterea salariului minim impune o povară suplimentară firmelor existente, şi aşa decapitalizate de criza economică, şi descurajează iniţierea de noi afaceri”.

Măsura de majorare a salariului minim în 2015 “este distructivă pentru economie şi afectează bunăstarea celui mai sărac segment al forţei de muncă” se arată într-o scrisoare deschisă trimisă premierului, ministrului Muncii şi preşedintelui ales şi semnată de un grup de 33 de profesori, economişti şi antreprenori

“Intuim raţiunile politice şi totodată constrângerile bugetare care ar justifica o astfel de decizie. Totuşi, considerăm oportun să ne exprimăm un punct de vedere care, sperăm, într-o primă fază va determina reconsiderarea acestei decizii, iar ulterior va constitui o temă de discuţie şi un punct de plecare pentru formularea unor politici sănătoase de natură să sprijine bunul mers al economiei”, se arată în document.

O prohibiţie ce duce la şomaj

Semnatarii argumentează în primul rând prin faptul că „sala­riul minim” instituie o prohibiţie: îi împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege.

În consecinţă, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane.

“Cei afectaţi se împart în două categorii: (1) întreprinzătorii şi companiile care oferă de lucru oamenilor fără calificări deosebite şi care vor descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulţi bani din buzunar pentru a-şi menţine acti­vitatea, putând induce şi o creştere a preţurilor care îi va afecta în primul rând tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor; (2) persoanele cu slabă calificare sau fără experienţă, care ocupă sau vor să ocupe o slujbă şi care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale”, se explică în scrisoare.

Patru din cinci economişti spun că salariul minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi al persoanelor slab calificate

Poate cel mai apreciat manual universitar modern de economie, cel al profesorului N. G. Mankiw de la Universitatea Harvard, se referă explicit la această pro­blemă, menţionând că 79% dintre economişti sunt de părere că salariul minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi al persoanelor slab calificate, arată sursa citată.

După cum bine ştiţi, în România rata şomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului (23,9% faţă de 6,7%), iar „munca la negru” a luat proporţii îngrijorătoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariaţi lucrează „la negru”: „La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,57 milioane de salariaţi, patroni şi întreprinzători individuali neînregistraţi, «la negru», reprezentând aproximativ 27,7% din totalul salariaţilor, patronilor şi întreprinzătorilor individuali din economie”.

Aceeaşi sursă menţionează că evaziunea fiscală din „munca la negru” s-a dublat faţă de anii dinaintea crizei economice, valoarea anuală a impozitelor pe venit şi a contribuţiilor pe care întreprinzătorii refuză să le achite ajungând la 3,7 miliarde de euro.

Salariul minim, majorat cu 50%, PIB-ul a crescut cu 9%

În ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis să oferi locuri de muncă a tot crescut, de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent.

Cu majorarea preconizată în 2015, la 1050 lei, salariul minim ar putea înregistra o creştere de 50% în doar câţiva ani, interval în care producţia (PIB) se estimează a creşte doar cu 9%. Din 2007-2008 încoace salariul minim a crescut permanent mai repede decât salariul mediu; dacă înainte de 2009 acest prag era fixat la mai puţin de 30% din salariul mediu, acum reprezintă 40%.

“Nu este de mirare atunci că o parte atât de mare din forţa de muncă, aproape un milion şi jumătate de salariaţi, sunt remuneraţi cu salariul minim. Dacă fenomenul va continua, România riscă să ajungă o ţară de angajaţi, cu o vastă economie informală, cu sute de mii de oameni care nu îşi găsesc o slujbă sau care nu intră sub umbrela sistemelor de asi­gurări sociale. Vă amintim că nivelul de trai nu sporeşte prin decrete guvernamentale, ci datorită creşterii productivităţii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri şi servicii să fie obţinute cu preţul aceluiaşi efort depus”, subliniază semnatarii.

“Creşterea salariului minim impune o povară suplimentară firmelor existente, şi aşa decapita­lizate de criza economică, şi descurajează iniţierea de noi afaceri. Creşterea salariului minim este în mod fundamental o măsură anti-socială, lovind exact în populaţia săracă: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul şome­rilor!), tineri fără experienţă, categorii sociale defavorizate sau discriminate. Din câte înţelegem, dumneavoastră şi Guvernul din care faceţi parte aveţi drept obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale românilor. În acest caz, este necesară abandonarea măsurii creşterii salariului minim şi concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de muncă, investiţiile şi producti­vitatea”, se mai scrie în scrisoarea citată.

Cine semnează scrisoarea

Bogdan Glăvan, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană

Cristian Păun, profesor universitar, Academia de Studii Economice

Octavian Bădescu, antreprenor, Sameday Courier

Florin Cîţu, economist

Felix Pătrăşcanu, antreprenor, CEO Fan Courier

Dragoş Anastasiu, antreprenor, General Manager Eurolines

Radu Nechita, conferenţiar doctor, preşedinte CISED

Mircea Tudor, antreprenor, preşedinte MBTelecom

Adrian Stanciu, antreprenor şi profesor, Erudio, Maastricht School of Management Romania

Mihai Matei, antreprenor, Country Manager Syericycle Romania

Alexandru Ghiţă, antreprenor, preşedinte Educativa Group

Cristian Nicolae, antreprenor şi manager, Softexpert Mobility, John Maxwell Team

Claudiu Năsui, economist, preşedinte SOLIB

Adrian Mitroi, analist economic

Ovidiu Neacşu, antreprenor

Gabriel Mursa, conferenţiar universitar, Institutul Hayek România

Radu Muşetescu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Vlad Topan, lector universitar, Academia de Studii Economice

Costea Munteanu, profesor universitar, Academia de Studii Economice

Vlad Mureşan, lector universitar

Gabriel Staicu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Ion Radu Zilişteanu, analist economic

Radu Cujba, antreprenor

Victoria Burton, antreprenor

Cosmin Marinescu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Valentin M. Ionescu, consultant

Cristina Chiriac, antreprenor

Gabriel Biriş, avocat

Mihaela Ifrim, lector universitar, Institutul Hayek România

Romeo Vatra, antreprenor

Emanuel Mihail Socaciu, lector universitar, Universitatea din Bucureşti

Marius Cristian Pană, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Octavian-Dragomir Jora, lector universitar, Academia de Studii Economice, jurnalist economic

Link: Scrisoare deschisa

Sursa: www.curierulnational.ro

Scotia independenta - cat ar afecta economic Romania si UE

Scotienii ies la vot, joi, pentru a decide daca vor sa fie independenti de restul Marii Britanii sau nu. Cele doua tabere, pro si contra, au fost umar la umar in sondajele de opinie, iar anumite aspecte importante nu au fost lamurite nici pana acum. In aceste conditii, ce consecinte ar avea o eventuala secesiune pentru Romania si Uniunea Europeana?

Leul si euro vor suferi un soc?

Analistul Adrian Mitroi considera ca scenariul independentei Scotiei este improbabil, in primul rand din motive economice.

Totusi, daca acesta se va concretiza, noua tara va fi nevoita sa ramana cu lira sterlina, care "sigur va fi supusa la presiune, dar orice depreciere de moneda se poate dovedi favorabila".

Insa ce se va intampla cu leul?

"Leul este un activ financiar ce coteaza stabil fata de moneda euro, care probabil este prea apreciata pentru a fi de folos unei reveniri economice sustenabile. Efectul va fi acelasi ca si pentru celelalte active din pietele in dezvoltare: la inceput presiune de depreciere, dar pe termen mediu va urma o revenire si apoi o apreciere", a declarat Adrian Mitroi pentru Ziare.com. 

 
Independenta Scotiei, un lucru bun? 

"Lumea se emancipeaza prin toate colturile lumii, ni se pare ca nivelul de trai este prea mic fata de ce meritam si credem ca miscarile de ordin politic pot duce la cresterea acestui nivel de trai. Gresit. Doar productivitatea, asumarea de risc, educatia, esecul si revenirea, inovatia si greul productiei exportate pot aduce un trai mai bun. Evadarea Scotiei ar fi un lucru bun din punct de vedere economic", considera Adrian Mitroi.

Mai mult: scotia-independenta-cat-ar-afecta-economic-romania-si-ue 

Sursa: www.ziare.com; 18 septembrie 2014; autor Constantin Pescaru 

CERTIFIED EUROPEAN FINANCIAL ANALYST DIPLOMA CEFA PROGRAM

Certified-European-Financial-Analyst3

Bucharest Summer University 2014

Have you made plans for this summer? You still have time to apply for the Bucharest Summer University 2014 international summer school, the academic event that will gather together 55 participants (your new international friends) from over 27 countries!

The Bucharest University of Economic Studies (ASE), Alumni ASE Association, Bucharest University of Economic Studies Students’ Union (US ASE), through the Students’  Senate, with the academic mentoring of the Faculty of Finance, Insurance, Banking and Stock Exchange (FABBV), having as educational partner the "Dan Voiculescu" Foundation for Romania’s Development (FDVDR) gladly invites you to take part in one of this summer’s most interesting educational experiences: Bucharest Summer University 2014. This 10th edition of the international summer school, held annually in Bucharest, gathers students from all over the world to discuss different topics in the economics field.

Don’t miss the chance to make new friends, the find out interesting aspects about the world cultures, to demonstrate your team spirit, to accumulate new knowledge regarding the economic global world from the best specialists in the field and last, but not least, to enjoy the coolest cultural and fun activities.

Apply until the 25^th of June for a partial/total payment via our e-mail address: application@bsu.ase.ro and book your ticket for an amazing summer!

For more details, please visit our web site: www.bsu.ase.ro and our Facebook page: www.fb.com/BSU.2013 !

Board of Advisors 

Speakers

Courses

Activities

Guvernul nu mai vrea înapoi banii primiți în plus de bugetari

Angajații statului care aveau de dat bani înapoi vor fi iertați de datorii, a decis Senatul, o decizie finală în acest caz urmând a fi luată însă în Camera Deputaților. Analiștii financiari atrag însă atenția că măsura pare mai degrabă una electorală și că facilitățile acordate acum ar putea fi anulate după alegerile prezidențiale.

Propunerea legislativă anterioară scutea de plata acestor sume numai profesorii, dar acum a fost extinsă la toate categoriile de angajați bugetari. Sumele încasate în plus și care ar fi trebuit restituite au fost considerate nelegale de mai multe instituții de control ale statului.

Suma totală înseamnă 300 de milioane de lei, dar autoritățile susțin că bugetul nu va avea de suferit în nici un fel. Ministrul muncii Rovana Plumb spune că acești bani nu au fost luați în calcul la capitolul venituri, așa că nu se pierde nimic.

Plenul Senatului a extins amnistierea de la personalul din învățământ la toți bugetarii care au obținut venituri de natură salarială constatate a fi nelegale prin rapoartele Curții de Conturi sau alte instituții de control, aceștia fiind exonerați de la restituirea sumelor.

Astfel, senatorii au adoptat un amendament care a extins aplicabilitatea unei propuneri legislative care prevedea inițial scutirea de la restituirea sumelor din venituri salariale, constatate nelegale, de la cadrele didactice la întregul personal bugetar. Amendamentul, propus de comisia pentru muncă, a făcut ca Guvernul să-și schimbe poziția inițială, împotriva propunerii legislative, într-una în favoarea actului normativ.

Ministrul muncii Rovana Plumb, prezentă la dezbateri, a susținut propunerea legislativă, menționând că măsura ar fi o reparație pentru bugetari.

”Din 2012, de când am preluat guvernarea, guvernul Ponta se luptă și ia măsuri pentru repararea nedreptăților făcute de către fosta guvernare, iar proiectul de lege care astăzi este în dezbatere se înscrie pe această linie. Este vorba de repararea nedreptăților făcute profesorilor, cadrelor medicale, reprezentanților administrației publice locale și alte categorii de bugetari. De aceea, guvernul susține raportul pe care l-a întocmit comisia pentru muncă”, a afirmat ministrul.

Rovana Plumb a evitat să precizeze în cadrul dezbaterilor care este impactul bugetar al inițiativei legislative.

Propunerea legislativă, formulată de senatorul Liviu Pop, se referea inițial la scutiri aplicate profesorilor din trei localități din județul Hunedoara, fiind retrimisă în parlament de președintele Traian Băsescu, care a reclamat printre altele faptul că legea este discriminatorie aplicându-se doar persoanelor din anumite localități.

Ulterior, inițiativa legislativă a fost amendată de senatorii din Comisia de muncă, măsura amnistierii fiind aplicată tuturor bugetarilor.

Parerea analistului financiar Adrian Mitroi

Link: guvernul-nu-mai-vrea-inapoi-banii-primiti-plus-bugetari

Sursa: RFI Romania; autor Cătălin Lența; 2 septembrie 2014

Procesul de dezinflaţie "va continua"

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu prezintă raportul trimestrial asupra inflaţiei. Banca Centrală prognozează o inflaţie de 2,2% pentru finalul acestui an şi de 3% pentru 2015.
Banca Nationala a Romaniei anunţa luni că a redus atât dobânda cheie cât şi prognoza de inflaţie.
Consiliul de administraţie al BNR a redus dobânda de politică monetară de la 3,5% pe an la 3,25% pe an, măsură care se aplică din 5 august. Banca Centrală a revizuit în scădere prognoza de inflaţie de la 3,3% la 2,2% pentru sfârşitul acestui an.
Evoluţia se datorează unor factori conjuncturali, cum ar fi preţurile produselor alimentare, aprecierea leului, influenţa preţurilor de import ce reflectă parţial nivelurile joase ale inflaţiei din zona euro.
Audio: Ce inseamnă aceste lucruri pentru economie, dar şi pentru populaţie aflaţi la Apel Matinal de la analistul economic Adrian Mitroi.

Link: www.romania-actualitati.ro

Sursa: www.romania-actualitati.ro; 6 august 2014; Emisiunea ”Apel matinal”