 |
 |
 |
 |
duminică, 18 martie 2018
luni, 30 ianuarie 2017
De la SIF am învăţat importanţa alocării activelor, nu a selecţiei acestora
Trendul mondial de emancipare economică şi financiară a naţiunilor, corporaţiilor şi consumatorilor a impus fondurilor de capital, uşor disponibile în economiile avansate, să caute noi oportunităţi de plasament.
Ziarul "Bursa", Suplimentul "Bursa SIF-urilor şi Fondul Proprietatea", 30 ianuarie 2017
Articolul pe larg:
De la SIF am invatat importanta alocarii activelor, nu a selectiei acestora
România europeană - 10 ani, 10 realizări notabile
La 1 ianuarie 2017 se împlinesc 10 ani foarte buni, în care România a revenit în echipa civilizaţiei europene, cea care ne-a dat apartenenţa de limbă şi de istorie.
Suntem un popor eminamente european, suntem un popor latin, cu tradiţii şi binecuvântări de locaţie, relief, apă, resurse etc. absolut remarcabile.
Noi luăm de bune aceste active naţionale excepţionale, dar uităm că suntem şi responsabili să le folosim cu grijă şi să le lăsăm în bună păstrare şi pentru generaţiile următoare.
Consumatorul român s-a comportat financiar după modelul guvernului său: împrumut excesiv, doar pentru consum sau pentru investiții superficiale, fără o viziune pe termen lung acoperitoare pentru asperitățile mai multor cicluri economice, cheltuind mai mult decât ar trebui, în special pe baza unor venituri viitoare, copiind modelul consumerist de supra îndatorare pe bani ieftini, de tip nord-american.
Un mare minus pe care îl avem este acela că am privatizat prea mult din sectorul financiar sau, echivalent, nu am avut grijă să capitalizăm suficient capitalul financiar românesc atât de necesar în finanțarea creșterii noastre sustenabile.
2. Convergenţa: încet, dar sigur
3. Echilibrarea obligatorie a sistemului de pensii. Investiţiile în pensii
4. Ce am pierdut la forţa de muncă am câştigat la modernitate
5. Clasa de mijloc, emancipată şi ambiţioasă
6. Sinergiile intereuropene combină avantajele competitive şi cele comparative interdependente
7. Pasivele noastre devin noile noastre active
8. Transferul de know-how, savoir-faire, în sectorul financiar a fost esenţial
9. Suntem mai competitivi. Uber-competiţia mondială ne va impune productivitate şi eficienţă
10. Finanţele sunt în formă mai bună. Poziţia fiscală a unui stat este, de fapt, avantajul competitiv naţional
Revista "Piaţa financiară", Ediţie specială "România europeană. 10 ani în UE", decembrie 2016
Articolul pe larg:
Romania europeana - 10 ani, 10 realizari notabile
marți, 30 iunie 2015
Interviu Adrian Mitroi: Grecia ar trebui sa-si aduca "cravatele" la masa negocierilor
Zona Euro se pregateste de intrarea Greciei in default, in aceasta
saptamana, dupa ce a refuzat sa prelungeasca finantarea tarii, in urma
anuntului surprinzator al premierului Alexis Tsipras referitor la
organizarea unui referendum, despre care analistul economic Adrian
Mitroi considera ca nu reprezinta decat "o fuga din calea raspunderii",
din partea unor politicieni greci sfidatori care au afisat continuu un
aer "relaxat" la negocierile cu Eurogroup-ul, avand o singura tinta:
stergerea datoriilor!
Explicațiile unui semi-eșec. Cum a uitat statul să ia bani de la români
Popularizarea redusă şi structura ofertei mai puţin uşor de înţeles de către investitori sunt cauzele nesubscrierii integrale a emisiunii titlurilor de stat pentru populaţie.
Vineri a intrat la tranzacţionare la cota Bursei de Valori Bucureşti prima emisiune de titluri de stat pentru populaţie, a cărei valoare de 100 milioane lei a fost licitată numai în proporţie de 65% de investitori. Cum a fost oferta? „Oportună, dar puţin explicată destinatarilor şi încă neclară la modul de răscumpărare înainte de scadenţă“, ne răspunde analistul financiar Adrian Mitroi. El spune că investitorii ar fi putut să vină în număr mai mare dacă emitentul ar fi pregătit altfel oferta şi că nu randamentul mic este cel care i-a speriat pe potenţialii cumpărători. În contextul temporar al deflaţiei, chiar şi aceste dobânzi mici sunt de natură să aducă randamente pozitive reale, mai spune Mitroi.
O ofertă derulată în anonimat
Conform rezultatelor comunicate de Guvern, 27.810 titluri au fost subscrise în tranşa primară (până la maximum 50 titluri) şi 37.189 de unităţi au mers căre tranşa secundară. Aceasta înseamnă o slabă atingere a obiectivului unei mai bune dispersii precizat înainte de derularea ofertei de către Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei.
Gradul slab de acoperire la nivel naţional poate şi explică faptul că 46,13% din subscrieri au fost realizate în Bucureşti. Mitroi observă, la rândul său, că argumentele în favoarea ofertei au reprezentat parcă doar o „expunere de motive instituţională“ şi nu un tip de prospect de emisiune care să înlesnească participarea celor interesaţi. „Diversificarea bazei de investitori nu este un argument pentru comparator, ci pentru emitent“, ne aminteşte el. Sub acest aspect, poate că oferta a fost prea ambiţioasă în ceea ce priveşte suma. „Aş fi început cu o ofertă mai mică, dobândă mai mare şi scadenţa mult mai mică“, a declarat, pentru revista Capital, Mitroi, autor al unui curs care de finanţe comportamentale pe care îl predă la ASE.
Prea sofisticat pentru un debut pe piaţă
„Structura nu este uşor de înţeles de catre deţinător. Ajustarea acestei dobânzi cu beneficiul la impozitare de dobândă, dar şi de capital ar trebui exemplificată. La fel şi calcul preţului“, spune Adrian Mitroi care atrage atenţia că „ la nivel de achiziţie individuală, un titlu de stat nu are cum să fie foarte atrăgător acum“. Investitorii îşi fac, însă, un calcul simplu de dobândă şi sunt dispuşi să renunţe la o parte din aceasta pentru confortul financiar al unei lichidităţi fără constrângerea maturităţii impuse de un depozit bancar. Sub acest aspect, „dezavantajul mic al comisioanelor şi dobânzilor compenseză riscul de pierdere de capital nominal“. Investitorii înţeleg şi că investesc în alt tip de instrument care oferă o siguranţă mai mare. Astfel, dobânda promisă reprezintă doar o parte din atractivitate, însă contează mult şi reducerea profilului de risc total al portofoliului, spune Mitroi.
Piaţa titlurilor de stat trebuie să iasă din cercul închis al băncilor
I-am întrebat pe interlocutorii noştri dacă, după semi-eșecul acestui prim test, programul trebuie continuat. „Aceste instrumente sunt esenţiale oricărei pieţe de capital. La pachet cu demersul pentru piaţa emergentă, proiectul este un pas bun inainte. Aştept ca seriile următoare să fie recurente, cursive, lichide şi atractive“, afirmă şi Mitroi. El crede că, într-un viitor mai îndepărtat, s-ar putea realiza şi emisiuni de titluri protejate faţă de inflaţie. Important este ca ofertele să fie explicate foarte bine investitorilor. „De prezentat la concret, simplu şi mai complex, individual şi la nivel de portofoliu suita de avantaje asociate. De evitat nuanţa aristocratică şi de subliniat că acesta este un produs de masă, adresat şi recomandat tuturor“, a conchis analistul financiar.
Mecanismul este încă neclar mai ales înspre partea de tranzacționare, iar cumpărătorul probabil intuiește acest lucru.
Adrian Mitroi, analist financiar
Adrian Mitroi, analist financiar
Sursa: www.capital.ro; 29 iunie 2015; autor Adrian Panaite
duminică, 21 iunie 2015
Dobânzile la depozite nu mai dau profit, doar protejează capitalul
Economistul CFA, Adrian Mitroi: "Când sistemul financiar nu dă nimic, nu trebuie să-l mai căutăm"
Cei care au economii plasate în depozite bancare nu trebuie să se mai aştepte la profit din dobânzi, subliniază analiştii economici, apreciind că, în condiţiile actuale de piaţă, rolul depozitelor a rămas doar cel de protecţie a banilor, nu şi de rentabilitate.
Specialiştii atrag atenţia că dobânzile ajunse, din punct de vedere nominal, aproape de zero, mai ales în cazul depozitelor în valută, sunt, de fapt, real negative, dacă luăm în calcul rata inflaţiei.
Economistul Adrian Mitroi, din cadrul CFA România, susţine: "În termeni reali, dobânzile la depozitele în alte valute decât în lei sunt negative, întrucât inflaţia, chiar la un nivel redus, coboară nivelurile dobânzilor, deja ajunse aproape de zero. Deşi inflaţia se măsoară pe o anume perioadă, iar dobânzile pe o altă perioadă, totuşi, de principiu, dobânzile reale pentru depozitele în valută coboară sub zero. Aici vorbim de puterea de cumpărare".
Potrivit domniei sale, în prezent, nu mai vorbim despre rentabilităţi ale capitalului nostru: "Nu intervine returul de capital, ne mulţumim să ne protejăm capitalul. Este cel mai bun lucru pe care îl poate face economia, pentru că nu mai poate să ne aducă rentabilitate.
Acum, funcţionăm pe premisa că, "dacă nu rişti, nu câştigi". Înainte, rata fără risc presupunea o rentabilitate mică, dar pozitivă. Depozitele reprezintă cel mai fără risc plasament, dar cel mai puţin rentabil". Singura variantă este reorientarea orizontului investiţional, pe minim 2-3 ani, întrucât prima de maturitate face sens, ne-a precizat domnul Mitroi, adăugând, însă, că şi aici putem avea surprize, întrucât, "în condiţii de necartografiere din punct de vedere economic, putem avea efecte secundare din cauza deflaţiei".
Acum, cea mai slabă poziţie este cea de creditor, spune economistul, menţionând că este mult mai confortabil să fii debitor, cu amendamentul ca moneda în care ai creditul să nu se aprecieze".
"Într-o lume hipercompetitivă, nu poţi avea decizii robuste şi infailibile. Cea mai bună abordare este protecţia capitalului, mulţumindu-te şi cu randament real negativ", conchide Adrian Mitroi, subliniind: "Când sistemul financiar nu dă nimic, nu trebuie să-l mai căutăm".
Cel mai recomandat, în momentul de faţă, este să investim în activele personale, este de părere domnia sa.
Specialistul apreciază că investiţiile imobiliare perfecte nu există: "Pe termen lung, din punct de vedere al consumatorului de credit, valoarea economică a unei investiţii imobiliare este negativă, luând în calcul costurile de finanţare, resursele alocate pentru întreţinere etc.
Cea mai proastă idee este să-ţi cumperi un imobil pe datorie ca să-ţi achiţi ratele din chiria încasată".
Adrian Mitroi concluzionează că cea mai sigură rămâne piaţa de capital, pentru că este "cea mai lichidă, mai îndepărtată de ciclurile economice şi cu o granularitate mai mare".
În condiţiile actuale, contul de economii se apropie tot mai mult de depozite, diferenţa majoră dintre cele două constând în faptul că primul dintre acestea "oferă convenienţa de a-l avea la dispoziţie", este de părere reprezentantul CFA, care este de părere că "băncile nu fac favoruri legate de conturile de economii, ce reprezintă nişte conturi curente cu dobânzi puţin mai ridicate".
Oamenii au ca alternativă să investească banii în consum sau să-i plaseze în fonduri mutuale, în investiţii directe pe bursă, în achiziţii de titluri etc., dar toate aceste alternative presupun şi riscuri ridicate.
* Rata medie a dobânzilor la depozitele în euro nu depăşeşte 1,2%
Rata medie a dobânzilor la depozitele în lei nu depăşea, ieri, nivelul de 2,35%, indiferent de termen (1,54% pentru depozitele la o lună, 1,96% pentru cele la 3 luni, 2,35% pentru depozitele constituite la 9 luni şi 2,22% pentru cele la 12 luni), în timp ce rata medie a dobânzilor la depozitele în lei era de maxim 1,2% (0,85% la trei luni, 1% la 6 luni, 1,15% la nouă luni şi 1,2% la 12 luni), potrivit calculelor Conso.
În ceea ce priveşte depozitele în lei, cea mai mare dobândă pentru cele constituite la o lună era, ieri, la Nextebank, respectiv 2,5%, în timp ce dobânda cea mai mică putea fi găsită la BCR (0,3%, de la 1,15% în 14 ianuarie 2015). Nexte Bank şi Marfin Bank oferă cea mai mare dobândă din piaţă la depozitele la trei luni - de 2,6% (de la 3,10, în urmă cu cinci luni) -, la polul opus aflându-se CEC Bank, cu 1% (faţă de 2,15% în ianuarie). Nivelul maxim al dobânzii creşte, pentru depozitele la şase luni comparativ cu cele la trei luni, doar cu 0,20%, până la 2,8% - la Marfin Bank, cel mai mic nivel cifrându-se la 1,25% (la CEC Bank). Pentru depozitele la nouă şi 12 luni, nivelurile minime ale dobânzilor sunt de 1,25% (de la 2,75% în ianuarie), la CEC Bank şi, respectiv, 1,3% (comparativ cu 2,9% acum cinci luni), la Unicredit Ţiriac Bank. Cele mai mari dobânzi pentru termenele menţionate sunt la Banca Comercială Feroviară (2,75% de la 3,5%), respectiv Marfin Bank (3%).
Pentru depozitele constituite în euro, dobânzile minime sunt de 0,1% la o lună (BCR), 0,2% la trei luni (BCR), 0,5% la şase luni (CEC Bank), 0,75% la nouă luni (Intesa Sanpaoilo Bank) respectiv 0,4% la 12 luni (ING Bank). Depozitele în euro cu cele mai mari dobânzi sunt la Nextebank (1,75% la o lună, 1,9% la trei luni, 2% la şase luni şi 2,1% la 12 luni) şi la Marfin Bank (2,1% la nouă luni). Şi acestea au scăzut constant, de la începutul anului şi până acum.
Cei care au economii plasate în depozite bancare nu trebuie să se mai aştepte la profit din dobânzi, subliniază analiştii economici, apreciind că, în condiţiile actuale de piaţă, rolul depozitelor a rămas doar cel de protecţie a banilor, nu şi de rentabilitate.
Specialiştii atrag atenţia că dobânzile ajunse, din punct de vedere nominal, aproape de zero, mai ales în cazul depozitelor în valută, sunt, de fapt, real negative, dacă luăm în calcul rata inflaţiei.
Economistul Adrian Mitroi, din cadrul CFA România, susţine: "În termeni reali, dobânzile la depozitele în alte valute decât în lei sunt negative, întrucât inflaţia, chiar la un nivel redus, coboară nivelurile dobânzilor, deja ajunse aproape de zero. Deşi inflaţia se măsoară pe o anume perioadă, iar dobânzile pe o altă perioadă, totuşi, de principiu, dobânzile reale pentru depozitele în valută coboară sub zero. Aici vorbim de puterea de cumpărare".
Potrivit domniei sale, în prezent, nu mai vorbim despre rentabilităţi ale capitalului nostru: "Nu intervine returul de capital, ne mulţumim să ne protejăm capitalul. Este cel mai bun lucru pe care îl poate face economia, pentru că nu mai poate să ne aducă rentabilitate.
Acum, funcţionăm pe premisa că, "dacă nu rişti, nu câştigi". Înainte, rata fără risc presupunea o rentabilitate mică, dar pozitivă. Depozitele reprezintă cel mai fără risc plasament, dar cel mai puţin rentabil". Singura variantă este reorientarea orizontului investiţional, pe minim 2-3 ani, întrucât prima de maturitate face sens, ne-a precizat domnul Mitroi, adăugând, însă, că şi aici putem avea surprize, întrucât, "în condiţii de necartografiere din punct de vedere economic, putem avea efecte secundare din cauza deflaţiei".
Acum, cea mai slabă poziţie este cea de creditor, spune economistul, menţionând că este mult mai confortabil să fii debitor, cu amendamentul ca moneda în care ai creditul să nu se aprecieze".
"Într-o lume hipercompetitivă, nu poţi avea decizii robuste şi infailibile. Cea mai bună abordare este protecţia capitalului, mulţumindu-te şi cu randament real negativ", conchide Adrian Mitroi, subliniind: "Când sistemul financiar nu dă nimic, nu trebuie să-l mai căutăm".
Cel mai recomandat, în momentul de faţă, este să investim în activele personale, este de părere domnia sa.
Specialistul apreciază că investiţiile imobiliare perfecte nu există: "Pe termen lung, din punct de vedere al consumatorului de credit, valoarea economică a unei investiţii imobiliare este negativă, luând în calcul costurile de finanţare, resursele alocate pentru întreţinere etc.
Cea mai proastă idee este să-ţi cumperi un imobil pe datorie ca să-ţi achiţi ratele din chiria încasată".
Adrian Mitroi concluzionează că cea mai sigură rămâne piaţa de capital, pentru că este "cea mai lichidă, mai îndepărtată de ciclurile economice şi cu o granularitate mai mare".
În condiţiile actuale, contul de economii se apropie tot mai mult de depozite, diferenţa majoră dintre cele două constând în faptul că primul dintre acestea "oferă convenienţa de a-l avea la dispoziţie", este de părere reprezentantul CFA, care este de părere că "băncile nu fac favoruri legate de conturile de economii, ce reprezintă nişte conturi curente cu dobânzi puţin mai ridicate".
Oamenii au ca alternativă să investească banii în consum sau să-i plaseze în fonduri mutuale, în investiţii directe pe bursă, în achiziţii de titluri etc., dar toate aceste alternative presupun şi riscuri ridicate.
* Rata medie a dobânzilor la depozitele în euro nu depăşeşte 1,2%
Rata medie a dobânzilor la depozitele în lei nu depăşea, ieri, nivelul de 2,35%, indiferent de termen (1,54% pentru depozitele la o lună, 1,96% pentru cele la 3 luni, 2,35% pentru depozitele constituite la 9 luni şi 2,22% pentru cele la 12 luni), în timp ce rata medie a dobânzilor la depozitele în lei era de maxim 1,2% (0,85% la trei luni, 1% la 6 luni, 1,15% la nouă luni şi 1,2% la 12 luni), potrivit calculelor Conso.
În ceea ce priveşte depozitele în lei, cea mai mare dobândă pentru cele constituite la o lună era, ieri, la Nextebank, respectiv 2,5%, în timp ce dobânda cea mai mică putea fi găsită la BCR (0,3%, de la 1,15% în 14 ianuarie 2015). Nexte Bank şi Marfin Bank oferă cea mai mare dobândă din piaţă la depozitele la trei luni - de 2,6% (de la 3,10, în urmă cu cinci luni) -, la polul opus aflându-se CEC Bank, cu 1% (faţă de 2,15% în ianuarie). Nivelul maxim al dobânzii creşte, pentru depozitele la şase luni comparativ cu cele la trei luni, doar cu 0,20%, până la 2,8% - la Marfin Bank, cel mai mic nivel cifrându-se la 1,25% (la CEC Bank). Pentru depozitele la nouă şi 12 luni, nivelurile minime ale dobânzilor sunt de 1,25% (de la 2,75% în ianuarie), la CEC Bank şi, respectiv, 1,3% (comparativ cu 2,9% acum cinci luni), la Unicredit Ţiriac Bank. Cele mai mari dobânzi pentru termenele menţionate sunt la Banca Comercială Feroviară (2,75% de la 3,5%), respectiv Marfin Bank (3%).
Pentru depozitele constituite în euro, dobânzile minime sunt de 0,1% la o lună (BCR), 0,2% la trei luni (BCR), 0,5% la şase luni (CEC Bank), 0,75% la nouă luni (Intesa Sanpaoilo Bank) respectiv 0,4% la 12 luni (ING Bank). Depozitele în euro cu cele mai mari dobânzi sunt la Nextebank (1,75% la o lună, 1,9% la trei luni, 2% la şase luni şi 2,1% la 12 luni) şi la Marfin Bank (2,1% la nouă luni). Şi acestea au scăzut constant, de la începutul anului şi până acum.
Sursa: www.bursa.ro; 18 iunie 2015; autor Emilia Olescu
INTERVIU Adrian Mitroi: Marele compomis în privința Greciei îl va face Europa; Grexit nu este un scenariu plauzibil
Marele compromis în privința Greciei îl va face Europa, iar ieșirea
țării din zona euro - Grexit nu reprezintă un scenariu plauzibil în
momentul de față, consideră Adrian Mitroi, profesor de investiții și
finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice /ASE/.
"Mie mi se pare o bătălie pentru care am pierdut foarte mult timp
și am supralicitat efectele ei și asupra Uniunii Europene și asupra
Greciei. Suntem atât de pregătiți încât nu mă îngrijorează absolut
deloc. Nici nu este un scenariu plauzibil Grexit. Nu este nici pe
departe scenariu plauzibil, indiferent de ce pare acum", a declarat,
într-un interviu acordat AGERPRES, Adrian Mitroi.
Acesta a subliniat că securitatea socială și politică este esențială
pentru Europa, fiind de altfel prioritatea cea mai importantă, iar "o
schemă fără Grecia este imposibil de desenat". În opinia acestuia,
Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional vor găsi o soluție în
privința Greciei, chiar dacă Europa va fi cea care va face "marele
compromis".
"Eu cred, scenariul tot mai probabil, că vorbim despre teoria
jocurilor, la care este expert unul dintre jucători. Ce se întâmplă când
doi parteneri, aparent, nu cedează deloc? În general, cel mai puternic
va ceda și va maximiza compromisul. Vor trebui creditorii, Uniunea
Europeană și Fondul Monetar Internațional, să găsească o soluție", a
subliniat Mitroi.
Profesorul de investiții și finanțe comportamentale din cadrul ASE a
atras atenția asupra 'dramei' la care asistăm în România pentru că nu
s-a obținut o "finanțare elementară" pentru autostrada Comarnic —
Brașov, dar și asupra situației grave din Republica Moldova cauzată de
'aparentul skandenberg' Rusia-Uniunea Europeană-America.
AGERPRES: Cum comentați situația din Grecia, țară care a anunțat că
nu își poate rambursa datoriile către instituțiile financiare
internaționale și riscă intrarea în incapacitate de plată? Considerați
că ieșirea Greciei din zona euro poate fi o soluție?
Adrian Mitroi: Este o bătălie fără cravată, dar cu mănuși. Cea din
Ucraina este o bătălie cu cravată, dar fără mănuși. Mie mi se pare o
bătălie pentru care am pierdut foarte mult timp și am supralicitat
efectele ei și asupra Uniunii Europene și asupra Greciei. Suntem atât de
pregătiți încât nu mă îngrijorează absolut deloc. Nici nu este un
scenariu plauzibil Grexit (ieșirea Greciei din zona euro n.r.). Nu este
nici pe departe scenariu plauzibil indiferent de ce pare acum.
Prioritățile legate de Grecia ale Uniunii Europene sau așezarea în
ordinea corectă a priorităților pune aspectul economic doar foarte
departe pe lista de priorități.
AGERPRES: Care considerați că este prioritatea cea mai importantă?
Adrian Mitroi: În primul rând este problema de siguranță a frontierei
de Sud a Europei, valul de refugiați care va fi din nou și acolo
trebuie găsită o soluție. Deci, prioritatea de securitate socială și
politică este esențială, iar o schemă fără Grecia este imposibil de
desenat. O altă prioritate este cea de construcție politică. Se muncește
la Uniunea Europeană și la zona euro de mult, de prea mult timp și s-a
investit mult timp, sunt prea multe interese geopolitice și strategice
ca să renunți atât de ușor.
Prioritatea nu este Grecia, este una dintre priorități însă nu
economică, ea este mai degrabă politică, strategică. Ține de imaginea
Uniunii Europene. Când investești atât de mult, e ca într-un mariaj, în
care ai investit foarte mult, un proiect de investiții, iar pierderea
aparentă pentru ambele părți este mult prea mare. Politicienii sunt
temporari, crizele și acest gen de măsuri sunt definitive. La scara
istoriei niciun politician nu poate fi atât de important încât să decidă
o măsură atât de radicală.
AGERPRES: În opinia dumneavoastră care considerați că ar fi cel mai
bun sau cel mai probabil scenariu în privința Greciei? Ce soluție
vedeți?
Adrian Mitroi: Eu cred, scenariul tot mai probabil, că vorbim despre
teoria jocurilor, la care este expert unul dintre jucători. Ce se
întâmplă când doi parteneri, aparent, nu cedează deloc? În general, cel
mai puternic va ceda și va maximiza compromisul. Vor trebui creditorii,
Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, să găsească o
soluție.
Noi, ca analiști economici avem soluția. Este una tehnică. S-ar fi
putut găsi pentru Grecia, însă are o slăbiciune politică. Este un mesaj
de slăbiciune și îngăduință, dar soluția este și tehnică, de elongare a
orizontului datoriei și de inserție, probabil, cu un credit rating
multinațional. Deci, dacă aveai un furnizor de credit rating în favoarea
Greciei, care ar fi permis elongarea orizontului datoriei, probabil că
datoria ar fi părut mai sustenabilă. Greciei nu i se cere imposibilul.
TVA-ul cel mai mare este de 23%, au și ei o structură ca și noi de TVA
în scădere. Noi am trecut prin aceste chinuri și am ieșit onorabil, așa
că nu înțeleg de ce nu vor să facă și ei lucrul acesta.
AGERPRES: Credeți că va reuși Uniunea Europeană să impună Greciei reforme structurale?
Adrian Mitroi: Puse lucrurile în perspectivă cred că vor ceda, vor
găsi o formă de "bailout pe silent" ca să le permită să iasă onorabil,
mai ales partea europeană, iar Germania are un cuvânt greu de spus.
Atitudinea împăciuitoare va câștiga și de data asta. Nu vor reuși să
impună Greciei sub nicio formă reformele structurale. Diferențialul de
productivitate și de interes pentru reforme structurale este atât de
adânc încât această devalorizare internă care este impusă, dacă se
impune o devalorizare internă — singura modalitate prin care poți să
controlezi finanțele unei națiuni care este parte dintr-o uniune
monetară, pentru că nu poate să facă devalorizare externă să deprecieze
moneda — această devalorizare internă era simplă, TVA-ul se putea foarte
ușor, el este 23%, Ungaria are 27%, se putea face un pas foarte
elegant. Probabil vor face ceva compromisuri și grecii, dar marele
compromis îl va face, cred, Europa.
AGERPRES: În eventualitatea unui scenariu de ieșire a Greciei din zona euro, cum vedeți lucrurile?
Adrian Mitroi: Chiar și în eventualitatea unui scenariu improbabil,
după părerea mea, există deja structurile atât la nivelul Comitetului
European de Risc Sistemic, Băncii Centrale Europene, eurosistemului,
băncilor centrale, cum este cea din România, care au expunere financiară
dinspre Grecia, sistemul este suficient de bine pus la punct. Presiunea
pe active periferice, gen leu, va fi temporară și fără de durată.
Probabil va agăța un pic dobânzile care vor urca și vor rămâne, dar sunt
doar temporare. Nu mă sperie și nu mă îngrijorează. Mi se pare că
pierdem mult prea multe resurse inutile. Uităm de fapt că avem alte
priorități și drama noastră este că noi nu am reușit să avem nici acum o
finanțare elementară pentru o autostradă (Comarnic — Brașov n.r.) de
ordinul de mărime de 1,8 miliarde euro.
AGERPRES: Pentru că ați menționat eșecul autostrăzii Comarnic-Brașov, considerați că este bancabil acest proiect?
Adrian Mitroi: Noi nu am reușit să găsim finanțare pentru un
elementar 1,8 miliarde euro în anul 2015. Din pământ, din iarbă verde se
pot emite obligațiuni. Este integral bancabil. Este esențial pentru
dezvoltarea strategică națională. Nu vorbim despre amenajarea unui bloc,
sunt niște artere esențiale pentru economia și siguranța națională.
Este chestiune de siguranță națională. Cum pădurile sunt o chestiune de
siguranță națională, infrastructura este la fel.
AGERPRES: În prezent există o anumită îngrijorare și pentru Republica Moldova. Cum vedeți situația vecinilor noștri?
Adrian Mitroi: Mie mi se par mai grave evenimentele care se întâmplă
și nu mai au revers în zona Moldovei și dimensiunea financiară la care
este supusă sora noastră, Republica Moldova. Bătălia sau 'aparentul
skandenberg' Rusia-Uniunea Europeană-America va avea o consecință
directă asupra Moldovei. Noi nu am făcut nimic pentru asta, deși avem
toate abilitățile și am putea prin poziția noastră privilegiată față de
partenerii noștri să ne expunem poziția asta de ajutor. Prietenii la
nevoie se cunosc.
Eu m-aș uita cu cea mai mare seriozitate la responsabilitatea legată
de Republica Moldova, care este într-o situație mult mai critică și care
aspiră conflictul politic și militar între cele trei mari puteri.
Link: interviu-Adrian-Mitroi-marele-compomis-in-privinta-Greciei-il-va-face-Europa-Grexit-nu-este-un-scenariu-plauzibil
Sursa: www.agerpres.ro; 21 iunie 2015; autor Florin Bărbuţă; editor Nicoleta Gherasi
Criza a lovit din plin Republica Moldova, dar Romania o poate salva
Pozitia strategica din ce in ce mai importanta a Romaniei in regiune
"obliga" tara noastra sa adopte o pozitie de lobby in fata Uniunii
Europene pentru Republica Moldova, cel putin la nivel declarativ,
apreciaza analistul economic Adrian Mitroi, in contextul in care
"natiunea-sora" se confrunta cu probleme structurale interne si ar putea
pierde sustinerea FMI si a BM.
joi, 19 martie 2015
sâmbătă, 7 martie 2015
Ieftinirea alimentelor in urma prabusirii pretului la motorina cu un leu nu este posibila in Romania. Ce determina rigiditatea preturilor?
Odata cu ieftinirea puternica a pretului carburantului, consumatorii -
incurajati ce-i drept si de reportajele difuzate de televiziuni - au
inceput sa isi puna intrebari cu privire la posibilele ieftiniri in lant
care se tot lasa asteptate. Pana la urma, agricultorii se folosesc de
motorina pentru a produce hrana, iar firmele de transport sau de
curierat platesc si ele cu 20% mai putin pe combustibil. De ce, insa, nu
se va intampla acest lucru in Romania?
joi, 5 martie 2015
Cele doua dileme pentru Angela Merkel: Rusia lui Vladimir Putin si Grecia lui Alexis Tsipras
Pe masura ce varsarea de sange in Ucraina escaladeaza si noul guvern din
Grecia a respins categoric continuarea planului de austeritate vizat de
Angela Merkel, cancelarul Germaniei paseste treptat in afara zonei sale
de confort in mijlocul a doua confruntari directe: cu Rusia lui
Vladimir Putin si cu "eretica" societate elena.
Pozitia de lider al Europei pentru Angela Merkel este cu atat mai vizibila, in contextul in care luni a fost primita la Casa
Alba de presedintele Statelor Unite, Barack Obama, pentru o conferinta
de presa comuna, iar doua zile mai tarziu se va deplasa la Minsk, in
Belarus, pe «terenul» lui Vladimir Putin, pentru a discuta cu
presedintele rus, alaturi de Francois Hollande, seful statului francez
si cu Petro Porosenko, liderul din Ucraina.
"Germania a avut cu Rusia o relatie cu totul speciala si privilegiata
de-a lungul istoriei, pe care noi ceilalti nu am inteles-o niciodata. A
fost intodeauna o relatie de «dragoste si ura». Astfel ca germanii se
erijeaza si se vor erija ca purtatori de cuvant in relatia cu Rusia.
Intotdeauna nemtii vor fi un jucator important in Europa, desi in ceea
ce priveste hegemonia economica au aratat ca nu sunt dornici sa si-o
asume", apreciaza Adrian Mitroi, profesor, analist si membru CFA, pentru WALL-STREET.RO .
”Germania este precum capitanul unei ambarcatiuni care ia apa si de la
babord si de la tribord. Din ambele parti, atat dinspre Grecia cat si
dinspre Rusia. Trebuie sa-si asume rolul de jucator.”
In opinia sa, nici una dintre cele trei parti importante ale acestui
ansamblu: Europa (reprezentata de Germania), Rusia si Grecia - desi nu
este foarte clar ce carti au fiecare dintre cei trei jucatori - nu-si
vor permite sa arunce cartile si sa se ridice de la masa. Sunt obligati
de contextul creat sa vina cu solutii care vor urmari o maximizare a
compromisului dintre parti.
"Germania si-a exprimat hegemonia economica in Europa, pana acum, numai prin interpusi, precum Bundesbank. Noi ceilalti le-am cerut acest leadership germanilor, dar au fost intotdeauna foarte sfiosi sa isi asume acest rol. Cand vine vorba insa de henegmonia politica si aceasta relatie de tandem intre «dragoste si ura» pe care o au cu Rusia, cu siguranta devine o batalie a intereselor si a orgoliilor, mai ales a faptului ca reverberatia negativa dinspre Atlantic, trebuie intr-un fel compensata de o Europa, interesata de o relatie strategica cu Rusia", spune Adrian Mitroi.
Angela Merkel, versiunea 2.0
In Ucraina, Angela Merkel priveste ocuparea peninsulei Crimeea de catre Vladimir Putin si avansul separatistilor prorusi sustinuti indirect de Rusia, drept o incalcare a ordinii post Razboiul Rece, scrie Bloomberg . Fizician de profesie, Angela Merkel utilizeaza tehnica "incercarii si erorii" in ceea ce priveste politica externa si isi manipuleaza adeversarii pe care nu-i poate invinge imediat. Si-a imbunatatit aceasta tehnica refuzandu-i lui Vladimir Putin o intrevedere fata in fata pentru mai mult de doua luni si trage de timp in privinta solicitarilor adresate de prim-ministru elen Alexis Tsipras pe tema relaxarii termenilor de creditare pentru Grecia.
Pe masura ce conflictul din Ucraina a escaladat, o alta versiune a cancelarului german a intrat in scena: o Angela Merkel mai pragmatica, gata oricand sa schimbe tactica din mers.
Dupa ce i-a transmis lui Vladimir Putin timp de saptamani intregi ca nu
se vor vedea daca liderul rus nu depune eforturi de pace in Ucraina,
s-a alaturat vineri in cele din urma lui Francois Hollande intr-o vizita
la Moscova. Se va intalni si cu Alexis Tsipras pentru prima data la
summit-ul UE din 12 februarie.
”Politicienii sunt efemeri, in timp ce responsabilitatile lor trec peste generatii, peste granite.”
La Minsk se va duce in «fieful» lui Vladimir Putin. Daca mergeau la
Kiev erau pe un «teren» neutru. Dar, s-au dus la Minsk, ceea ce arata ca
sunt dispusi sa-i asculte si eventual sa-i recunosca si lui Vladimir
Putin argumentele, ceea ce americanii nu sunt dispusi sa faca",
apreciaza Adrian Mitroi.
In opinia sa, in momentul in care oferi semnale ca esti dispus sa
asculti argumentele celailalte parti sunt cateva semnificatii
importante: "faptul ca au proprietate in acest conflict - asta vor sa
arate Germania si Franta - si ca se simt responsabile; ca vor sa asculte
si doleantele lui Vladimir Putin, pentru ca pana acum opinia acestuia a
fost distorsionata ori neclara; o solutie de maximizare si de compromis
elastica va trebui gasita de toate partile printr-un comportament de
politician adult si responsabil. Politicenii sunt efemeri, in timp ce
responsabilitatile lor trec peste generatii, peste granite si atunci
trebuie sa fie economica, sociala si de gasire a compromisurilor".
Vladimir Putin nu mai poate intoarce "camionul"
In ceea ce priveste Europa, America a avut intotdeauna slabe
abilitati de a intelege contexte culturale. Pe cat este de capabila sa
inteleaga alte lucruri de natura finnciara si economica, in ceea ce
priveste subtilitatile de natura culturala sunt in afara anvelopei de
confort americane. Aici, au evident, ca orice alta natiune puternica, si
aceste deficiente. Si atunci, intransigenta cu care trateaza America
relatia cu Rusia este una externa, militara si politica.
”Hegemoniei NATO trebuie si este firesc sa i se suprapuna evident si o contrapartida.”
In acelasi timp, contexctul in care se afla Vladimir Putin fata de
sustinatorii lui, de cei care-l voteaza, de statele satelite Rusiei,
este un unul pe care trebuie sa-l sustina. Nu poate da inapoi. Rusia
este o mare putere militara, economica si logistica. Are, de asemenea, o
relatie privilegiata cu India si cu China. In incercarea de a
contracara acest lucru, Barack Obama a vizitat recent India de ziua
nationala, fiind chiar primul presedinte al unei mari puteri din
ultimele decenii care intreprinde aceasta vizita, fapt ce a atras furia
pakistanezilor.
"Contexctul in care se afla Vladimir Putin este unul in care este
greu de intors «camionul». Are si el responsabilitati, fata de el, fata
de promisiunile lui s.a.m.d. Hegemoniei NATO trebuie si este firesc sa i
se suprapuna evident si o contrapartida. Astfel, acest echilibru are
sens si trebuie inteleasa si pozitia celuilalt, ca si solutie de gasire a
compromisului", argumenteaza Adrian Mitroi.
Sursa: www.wall-street.ro; autor Marius Alexandru Stanciu; 9 februarie 2015
Acordurile de finanțare și supervizarea externă, de tip stand-by, vor fi întotdeauna oportune, până la aderarea la euro
Acordurile de finanțare și supervizarea externă, de tip stand-by, vor fi întotdeauna oportune, cel puțin până la aderarea noastră la euro, deoarece sunt o asigurare la riscurile externe, dar și la cele interne reprezentate de deciziile politice incorecte sau amânate contraproductiv, consideră Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).
Acesta a subliniat, într-un interviu acordat AGERPRES, că infrastructura ar fi trebuit să fie principalul motiv pentru concedierea imediată și definitivă a liderilor politici inabili, dacă în ultimii 25 de ani am fi votat cu gândul la copiii noștri.
În interviu, profesorul din cadrul ASE vorbește, printre altele, despre inflație, politică monetară, dobânzi și curs de schimb.
AGERPRES: Anul trecut, din ianuarie până în august, am avut deflație pe CORE 2 ajustat, un indicator care reflectă variația prețurilor libere și cu volatilitate relativ redusă. În ceea ce privește inflația (indicele prețurilor de consum — IPC) vedeți un pericol privind valori negative în acest an?
Adrian Mitroi: Situația noastră este asemănătoare cu zona euro, inflația CORE a evoluat de la negativă la ușor pozitivă, acum subunitară, în principal din aceleași cauze, respectiv "deflația" petrolului, politicile monetare ultra-acomodative, procesul constant de dezintermediere financiară, creșterea modestă a salariilor reale și incertitudinea ciclului economic, dar și temerile de ordin politic și de siguranță socială.
Inflația scăzută este un fenomen generalizat întrucât toate băncile centrale ale lumii sunt angajate ferm în activism monetar acomodativ de reducere a dobânzilor, de injecție de lichiditate, de monetizare directă sau indirectă a deficitelor fiscale și de scădere a cursului monedei naționale.
România se află în continuare pe trend dezinflaționist datorită scăderii prețului combustibililor (5% în 2014), al produselor vegetale (un an agricol bun), reorientării unor mărfuri alimentare destinate pieței din Rusia.
Dacă inflația din ianuarie va reprezenta un minim, iar estimările pentru tot anul rămân în jurul valorii estimate de 2,1%, atunci, pentru a păstra rata de politică monetară cu un mic avantaj și pentru debitori, adică ușor peste inflație, ciclul de relaxare monetară se va încheia cu cel mult o singură scădere, doar până la 2%.
Dacă aprecierea în continuare a dolarului și creșterea prețului materiilor prime se vor întâmpla în prima jumătate a anului, un scenariu probabil este că dobânda actuală de 2,25% va fi cea mai scăzută valoare în acest ciclu de acomodare monetară. Cota scăzută de TVA în panificație a fost direct favorabilă pentru CORE 2, iar acum acest indicator relevant al tendinței prețurilor este acum ușor pozitiv și stabil.
Inflația externă este în scădere, deci e firesc să avem mărfurile și serviciile la prețuri stabile, scăzute. Produsele agricole sunt ieftine în continuare, dar unele efecte inflaționiste, de genul accize la tutun calculate la curs mai depreciat sau modificări amânate pentru prețurile administrate, pot ridica ușor anticipările inflaționiste.
AGERPRES: Să înțeleg că nu trebuie să ne temem, pe termen scurt sau mediu, de pericolul deflației?
Adrian Mitroi: Nu, sigur nu. Revenirea economică ușoară, dar susținută în Europa, și așteptările de stabilizare a inflației în jurul cifrei neutre de 2% sunt, deocamdată, argumente împotriva acestui fenomen.
Cel mai important, așteptările ceva mai optimiste ale agenților economici, individuali și corporații, nu sunt de scădere a prețurilor ci de creștere economică și probabil de salarii.
Fenomenului deflației (efect secundar și consecința neintenționată a politicilor monetare ultra-acomodative, al jocului dur pe piața energiei neconvenționale, al avansului economic constant asiatic — exportator de prețuri mici și dezinflație, dar și importator de joburi occidentale) are pentru noi doar valoare teoretică.
Deocamdată, manualul de utilizare este scris, de 25 de ani, doar în limba japoneză.
Avem o bancă centrală care, fără pauză, ne-a explicat, dar și sugerat și oferit, alternativa ocolirii riscului valutar, atât pe partea de credit, dar și pe cea de debit. Într-o lume de randamentele negative, dobânda reală pozitivă pe leu, deși mică, este o mare valoare. Un randament net poate ajunge aritmetic negativ din ajustarea rentabilității nominale cu inflația, costurile de administrare ale investiției, impozitele și comisioanele operaționale.
Cum băncile nu par că mai au nevoie de economiile noastre, un pas firesc va fi către o piața cursivă, largă și adâncă a titlurilor de stat pentru populație.
În Romania, suntem și mai ales vom rămâne în continuare favorizați prin aceste dobânzi la leu ușor pozitive. Pentru a beneficia de acestea, trebuie totuși să fim dispuși să plătim cu cel mai de preț activ pe care îl avem — timpul, adică cu elongarea orizontului investițional sau de constituire a depozitelor. Odată cu revenirea economică sănătoasă randamentele pe termen mediu și lung vor fi mai mari, real pozitive. Astfel, asumarea de risc și renunțarea la consum pentru investire pe termen lung vor redeveni regulile de început ale prosperității.
AGERPRES: În ceea ce privește cursul francului elvețian (CHF), ce interval de variație vedeți pentru acest an, în raport cu leul, dolarul și moneda europeană?
Adrian Mitroi: Cursul de 1,07 CHF pentru un euro este acum pe noul său platou de echilibru. Această valoare este deocamdată compromisul acceptabil de către Banca centrală a Elveției, dar nu neapărat și de cei cu expunere sau tranzacții pe această monedă. Acest echilibru valutar este posibil să se mențină și pe termen mediu.
Totuși, de fiecare dată când se redeschide subiectul integrității zonei euro, presiunea de apreciere a francului revine neîntârziat.
Spre deosebire, cursul euro-dolar este mult mai susceptibil la volatilitate, în primul rând pentru că variabilele care îl influențează sunt atât de natură economică, dar și politică. Economia politică transatlantică este mai greu de anticipat decât politica economică europeană.
În cea ce privește cursul leu-franc, scenariul cel mai probabil, cred că este o stabilizare pe acest palier pentru următoarea perioadă. La fel, cursul de acum, în jur de 1,06 CHF pentru un dolar, exprimă un echilibru temporar, de stabilitate relativă, a francului față de dolarul puternic apreciat al ultimului an.
După aceeași logică, o continuare de depreciere a euro față de dolar ar trebui să susțină ciclul de relaxare monetară al leului, dar numai cu celelalte pre-condiții de macrostabilitate îndeplinite. Limita de jos este impusă și de un minim de dobândă reală implicită în dobânda de politică monetară, respectiv o dobândă pozitivă la facilitatea de depozit.
În ceea ce ne privește tensiunile creditului în franci, acestea au fost gestionate corect de sistem, sunt în procent mic și afectează doar o parte din debitorii privați. Pe termen lung, soluțiile specifice și nu cele generale vor fi de folos ambelor părți. Chiar dacă nu știm exact cine a fost gardianul acestei precauții, România nu are debitori instituționali (instituții publice) în monede cu risc valutar ridicat, de exemplu în franc elvețian.
AGERPRES: Care este rata de schimb cu cea mai mare incertitudine?
Adrian Mitroi: Cursul dolar-euro. Rezultatele economice mai bune și mai rapide ale unei economii precum SUA impun o tendință de apreciere a monedei față de cea a unei economii mai încete, precum UE.
Cei doi cavaleri ai bătăliei valutare au cotat la un moment dat chiar și 1,59 dolari pentru un euro în timpul crizei din 2008, iar acum vorbim de 1,13, cu tendință spre paritate. În piața valutară nicio previziune nu e scutită de eroare, de direcție, de valoare sau de timp.
O monedă puternică nu este întotdeauna un lucru bun, cum nici una slabă nu este întotdeauna favorabilă actorilor economici naționali. Datele economice arată însă că, în situația prezentă, cele mai multe națiuni înclină spre favorabilitatea oferită de o monedă slabă, depreciată.
Dacă în cea de a doua parte a lui 2015, Banca Federală a Statelor Unite va începe să ridice dobânda, atunci probabil o parte din fluxurile de capital vor fi atrase de această oportunitate, cu consecința unei relative deprecieri a euro, dar și presiuni (de volatilitate a cursului) pentru deprecierea monedelor emergente.
America va lua decizia să ridice dobânda pentru că economia crește susținut, creează joburi, extrage petrol din surse interne și cu tehnologii noi, inovează și finanțează antreprenoriatul, iar în final, ca urmare a șomajului minim istoric, va trebui să crească și salariile, adică exact fracția inversă a ceea ce se întâmpla în cea mai mare parte a Europei acum.
Pe continent, pierdem energie, timp și resurse pe crize interminabile, de care nici măcar nu suntem vinovați și, mai ales, a căror rezolvare stă și în sarcina, dar nu și în beneficiul direct al României.
AGERPRES: Ar trebui ca BNR să continue cu scăderea dobânzii cheie?
Adrian Mitroi: Da, în funcție de condițiile economice. Ar fi de folos o reducere până la 2%, cu un minim de recompensă în dobânda reală pentru deponenți. Lichiditatea sistemului va fi largă, excesivă, cu reducerea coridorului de dobânzi, cu reducerea rezervelor, cu volatilitate temperată a cursului și tot ce înseamnă un parcurs de normalizare a politicii monetare. Se poate astfel crea o oportunitate de apreciere a leului pe termen mediu.
Cu toate acestea, în partea a doua a anului, probabil speculația pe prețul petrolului și al burselor va aduce o creștere de volatilitate pe curs. Beneficiile substanțiale pe care le avem deja, un curs stabil și dobânzi foarte mici la leu sunt rezultatele pozitive ale relației bune cu finanțatorii instituționali și implicit cu piețele. În plus, trebuie să menținem fără abatere toate condițiile de aderare la euro, iar pentru seriozitatea acestui demers, nicio măsura de precauție nu este excesivă.
AGERPRES: Cum vi se pare situația politică de la noi din țară, în condițiile în care și economia are de suferit?
Adrian Mitroi: Democrația nu reușește deocamdată să ne ajute să alegem politicienii cu spirit civic și abilități economice executive și nici să îi înlocuim pe cei care evident nu performează. Din fericire, gradul de avans economic ne permite o oarecare decuplare de drama continuă a politicii doar în slujba politicianului.
Nu cred în seninătatea politicienilor și nici in abilitatea lor de pune interesele generale strategice înaintea celor politice personale pe termen scurt. Intențiile onorabile nu mai sunt suficiente astăzi, ele trebuie operaționalizate de planuri de acțiune economică hotărâtă, cu termene și responsabilități.
Tocmai de aceea, acordurile de finanțare și supervizarea externă, de tip stand-by, vor fi întotdeauna oportune, cel puțin până la aderarea noastră la euro. Acestea sunt o asigurare la riscurile externe, dar și la cele interne reprezentate de deciziile politice incorecte sau amânate contraproductiv.
Argumentul lateral al Guvernului, de îmbunătățire a condițiilor macroeconomice interne, este doar parțial valid.
Absența reformelor structurale, deficitul de infrastructură, lipsa fondurilor europene, investiții publice puține și ineficiente, planificare doar pe termen scurt a bugetelor și investițiilor, spațiu fiscal adițional pentru angajamentele noastre de mărire a cheltuielilor militare, alte cheltuieli pentru erorile de altădată ajunse la scadență, reformele întârziate din sănătate și educație, companiile de stat nerestructurate, reformarea pieței muncii (tinerii, vârstnicii, femeile, necalificații — toți cei care și-ar dori să contribuie economic mai mult) și lista "to do" a liderilor noștri poate continua.
Unele investiții străine au fost, în general, neconvingătoare. Profitabilitatea lor s-a bazat în general pe achiziții ieftine. În celelalte cazuri, aceste oportunități economice tranzitorii sunt acum transportate și apoi localizate în piețe cu salarii mai mici și consumatori mai puțin îndatorați.
A treia categorie a fost aceea prinsă pe picior greșit de competiție. Marii noștri exportatori și-au modificat sau transportat centrele de profit, ba chiar susțin acum investiții masive în alte țări (Ford în Spania, Dacia în Magreb), dezamăgind așteptările noastre prea optimiste de multiplicare a interesului de dezvoltare inițial. Motivele sunt cele prezentate public, precum lipsa infrastructurii, a suportului guvernamental și fiscal, sau sunt cele reale.
Văzând atât de multe oportunități de investiții care ori nu au mai venit ori au plecat, începem să înțelegem că plătim ratele cele mari la nota de plată a dezinteresului nostru pentru infrastructură. Dacă în 25 de ani am fi votat în primul rând cu gândul la copiii noștri, infrastructura ar fi trebuit să fie principalul motiv pentru care ar fi trebuit să ne concediem imediat și definitiv liderii politici inabili și cu inapetență pentru cel mai mare bun public: o infrastructură performantă. Infrastructura trebuie construita în avansul cererii. Dacă altădată nu am construit autostrăzile siguranței transportului familiilor noastre pentru că nu aveam circulație suficientă, acum ce motivație mai putem recicla?
Toate deciziile suboptimale ale liderilor noștri politici, emise doar în folosul câtorva și niciodată ale cetății, rămân în plata generațiilor viitoare, cele care deocamdată nu votează. Chiar dacă am vrea să votăm acum împotriva lor pentru aceste nerealizări, nu o mai putem face pentru că au alte griji mult mai mari acum.
Sursa: www.agerpres.ro; autor Florin Barbuta; editor Carmen Marinescu; foto Lucian Tudose; 22 februarie 2015
Beneficiile aparente pot fi doar temporare la modificarea creditului prin restructurare sau conversie
Beneficiile aparente pot fi doar temporare la modificarea poziției creditului prin restructurare sau conversie, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesor de investiții și finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice.
"Pe termen mediu și lung, jocul între debitor și creditor este unul cu sumă nulă. Singurul joc cu suma ne-nula este cel al achiziției inoportune imobiliare sau investiționale. O pierdere se poate recupera doar pe întreaga perioadă de mentenanță a investiției, care uneori poate fi destul de lungă (creditul imobiliar a fost cauza primară a recesiunii din 2007). Pierderile suferite, la nivel individual dar și corporatist și național, nu pot fi recuperate nici ușor și nici repede. La modificarea poziției creditului prin restructurare sau conversie, beneficiile aparente pot fi doar temporare", a spus Mitroi.
Sursa: www.agerpres.ro; autor Florin Barbuta, editor Andreea Marinescu, foto Lucian Tudose, 20 februarie 2015
Consumul privat nu este o activitate economică aducătoare de productivitate
Consumul privat nu este o activitate economică aducătoare de productivitate, competitivitate și de nivel de trai, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesor de investiții și finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice.
"Oricât ar părea de important în PIB, consumul privat nu este o activitate economică aducătoare de productivitate, competitivitate și de nivel de trai. Deocamdată, România poate crește susținut în special pe consumul intern combinat cu export de producție industrială. Un curs stabil, în principal față de dolar (care are tendința de apreciere), dobânzi mici și deficit strâns aduc consecvență pentru creșterea economică, dar fără investiții nu vom crește suficient și convergent", a spus Mitroi.
El a precizat că "tracțiunea economică integrală depinde esențial de investiții, iar firmele private știu cel mai bine cum să investească și să creeze joburi bine plătite".
Sursa: www.agerpres.ro; autor Florin Barbuta; editor Andreea Marinescu; foto Lucian Tudose; 20 februarie 2015
sâmbătă, 7 februarie 2015
vineri, 6 februarie 2015
Declarația zilei - 4 februarie 2015
Sursa: www.agerpres.ro, 4 februarie 2015, foto Lucian Tudose
Decizia BNR de reducere a dobânzii transmite viitorilor debitori să ia credite la dobânzi mici
Decizia Băncii Naționale a României (BNR) de reducere a dobânzii cheie transmite viitorilor debitori să credite la dobânzi mici, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesorul de investiții și finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).
"Mesajul este clar: creditare — investiție — creștere economică, cu protecția obligatorie a deponenților care trebuie să primească ceva randament real și cu mesajul pentru debitorii viitori, să ia credit
la dobânzi ieftine. De debitorii trecuți ne-am îngrijit suficient mai
ales prin mentenanța cursului. E un echilibru foarte fin prin care trebuie să opereze acum (BNR
n.r.). Bârna e atât de îngustă. Mai îngustă decât cea de la gimnastică
de 10 centimetri, ca să zic așa, pe care o Bancă centrală trebuie să
meargă. Este și mai îngustă și mai înaltă", a spus Mitroi.
Potrivit acestuia, decizia BNR are sens din punct de vedere macroeconomic și din cel al relației cu Banca Centrală Europeană.
"Face sens (decizia BNR n.r.) din punct de vedere macroeconomic, din
punct de vedere al consonanței și al relației cu Banca Centrală
Europeană. Presiunea pe monedă nu este. Moneda (leul n.r.) este stabilă
față de o monedă care oricum are tendință de depreciere — euro. Ciclul de relaxare nu s-a terminat, probabil va mai continua", a precizat Mitroi.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis miercuri reducerea dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 2,25% pe an, începând cu data de 5 februarie.
De asemenea, banca centrală a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-2 puncte procentuale de la +/-2,25 pp, gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii.
Potrivit BNR, începând cu data de 5 februarie, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 0,25%.
Link: decizia-bnr-de-reducere-a-dobanzii-transmite-viitorilor-debitori-sa-ia-credite-la-dobanzi-mici
Sursa: www.agerpres.ro; 4 februarie 2015; autor Florin Bărbuță, editor Mariana Nica; foto Lucian Tudose
joi, 29 ianuarie 2015
Francul elveţian se poate întări faţă de euro, o monedă depreciată
Francul elveţian se poate întări faţă de o monedă depreciată, respectiv
euro, a declarat joi Adrian Mitroi, profesor de investiţii.
"Acea rată de schimb minimală de 1,20 stabilită cred că acum
3-4 ani (de Banca Centrală a Elveţiei n.r.) a fost o modalitate de a
opri o supraevaluare a monedei, care era una de refugiu mai ales în
Europa. Această supraevalure avea un impact direct asupra jumătăţii
economiei reale a Elveţiei. Economia financiară a Elveţiei este o
economie bine susţinută de fonduri. Cea reală depinde de rata de
schimb," a explicat Mitroi.
Potrivit acestuia, o rată de schimb apreciată este extrem de
neproductivă pentru o economie exportatoare cum este cea a Elveţiei.
"Măsura (pragul de 1,20 franci pentru un euro n.r.) făcea
sens din punctul acesta de vedere. Între timp, defazajul transatlantic
de politici a lăsat din nou Europa pe o poziţie defavorabilă cu o monedă
pe care noi, analiştii, de mult timp am dorit-o mai slabă - euro. S-a
întâmplat mai târziu decât trebuia. Pe lângă deprecierea euro faţă de
dolar a mai venit şi efectul secundar. Dolarul s-a apreciat faţă de
toate monedele, inclusiv faţă de CHF. Această apreciere a dolarului şi
faţă de euro şi faţă de CHF din punctul de vedere al autorităţilor
elveţiene trece la logica următoare: nu mai este nevoie de menţinerea
acestei rate minime. Adică raportul euro/CHF se poate modifica", a
explicat profesorul de investiţii.
El a precizat că francul elveţian se poate întări în continuare faţă de euro, o monedă care s-a depreciat.
"La fel e şi leul. Leul este constant aproape de 4,5 dar
este faţă de o monedă care a scăzut, anume euro. Să nu ne mirăm că
preţurile au crescut în euro, precum cele imobiliare, nesustenabil şi
periculos. Trebuie să compenseze un euro mai slab printr-o cerere mai
mare de euro pe acelaşi activ. Măsura Băncii Centrale Elveţiene este o
măsură care face sens. Din punct de vedere monetar aprecierea unei
monede poate transforma condiţiile monetare în condiţii restrictive.
Deci, trebuie însoţită aprecierea monedei cu dobânzi şi mai adânc
negative", a mai arătat Mitroi.
De asemenea, acesta a mai spus că deponenţii şi investitorii "nu mai au unde să fugă pentru că sunt prinşi fie în capcana unei
monede care se poate deprecia, fie în cea a unei dobânzi care este prea
mică".
"În ceea ce priveşte România, noi suntem la un curs de
schimb de echilibru şi de compromis între economia reală şi nominală. O
monedă apreciată te ajută la plata datoriilor în alte monede dar nu te
ajută la export. O economie ca a României îndatorată mult în altă monedă
decât cea locală trebuie să găsească un curs de echilibru. De ce ne
temem de deflaţie? În condiţiile în care eşti îndatorat, cel mai rău
lucru care ţi se poate întâmpla este să se aprecieze moneda în care eşti
îndatorat", a mai afirmat Adrian Mitroi.
Francul elveţian s-a apreciat, joi, cu aproape 30% în raport
cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a abandonat
pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii
trei ani, transmite Reuters. Pragul a fost introdus la data de 6
septembrie 2011 pentru a contracara ameninţările de recesiune şi
deflaţie, după ce investitorii, speriaţi de criza din zona euro, au dus
francul elveţian la un nivel record.
La Bucureşti, moneda naţională s-a depreciat joi, puternic,
faţă de francul elveţian, pe fondul deciziei Băncii Naţionale a
Elveţiei. Astfel, Banca Naţională a României a calculat un curs de
4,3287 lei/franc, cu 58,7 bani (15,7%) peste cel din şedinţa de
miercuri, de 3,7415 lei/franc.
Sursa: www.capital.ro; 15 ianuarie 2015