Prezentare :
http://www.adrive.com/public/kjSbEA/Romania azi prezentare_11_21 Mitroi Codirlasu pdf.pdf
 |
 |
 |
 |
marți, 20 noiembrie 2012
Conferinta ”Romania azi, Romania maine: Dimensiunea optima a unei economii”, noiemb. 2012
Prezentare :
http://www.adrive.com/public/kjSbEA/Romania azi prezentare_11_21 Mitroi Codirlasu pdf.pdf
miercuri, 7 noiembrie 2012
America îşi aduce băieţii acasă
Analistul financiar Adrian Mitroi spune că următorul mandat
prezidenţial al SUA va fi marcat de redesenarea rolului ţării în lume şi
a modelului economic
America ar urma să îşi reducă prezenţa militară globală şi să cunoască un program rapid de reindustrializare
Într-un deceniu Statele Unite ar putea dobândi independenţa energetică faţă de restul lumii.
America ar urma să îşi reducă prezenţa militară globală şi să cunoască un program rapid de reindustrializare
Într-un deceniu Statele Unite ar putea dobândi independenţa energetică faţă de restul lumii.
Indiferent cine va câştiga cursa electorală pentru Casa Albă, următorul
mandat prezidenţial va fi subsumat efortului Americii de recâştigare a
competitivităţii pe plan mondial, a declarat pentru Curierul Naţional
analistul financiar Adrian Mitroi. Constrângerile economice ar urma să
fie într-atât de importante încât programele individualizate ale celor
doi candidaţi să fie doar detalii într-o redesenare completă a
direcţiilor strategice ale SUA.
Mesajul actualului preşedinte Barrack Obama - "Aduceţi înapoi băieţii acasă!" - nu se referă doar la repatrierea trupelor americane de peste mări şi la diminuarea plasamentelor militare la nivel global. Există şi o a doua componentă a acestui mesaj, repectiv relocarea facilităţilor industriale americane din Asia către teritoriul naţional american. Adrian Mitroi întrevede un program de reindustrializare a Americii, aceasta urmând să îşi resusciteze spiritul atât de viu în anii '50-'60 care o făcea un centru al lumii în materie de industrie, energie şi inovaţie.
Statul american îşi va reduce prezenţa militară în lume pentru că nu mai are acelaşi interes pentru a juca rolul pe care l-a avut în ultimele zeci de ani, în timp ce corporaţiile vor aduce înapoi angrenajul industrial către cea mai atractivă destinaţie comercială şi financiară a lumii.
Mesajul actualului preşedinte Barrack Obama - "Aduceţi înapoi băieţii acasă!" - nu se referă doar la repatrierea trupelor americane de peste mări şi la diminuarea plasamentelor militare la nivel global. Există şi o a doua componentă a acestui mesaj, repectiv relocarea facilităţilor industriale americane din Asia către teritoriul naţional american. Adrian Mitroi întrevede un program de reindustrializare a Americii, aceasta urmând să îşi resusciteze spiritul atât de viu în anii '50-'60 care o făcea un centru al lumii în materie de industrie, energie şi inovaţie.
Statul american îşi va reduce prezenţa militară în lume pentru că nu mai are acelaşi interes pentru a juca rolul pe care l-a avut în ultimele zeci de ani, în timp ce corporaţiile vor aduce înapoi angrenajul industrial către cea mai atractivă destinaţie comercială şi financiară a lumii.
Care sunt avantajele Americii
Capitalul industrial se poate regrupa în SUA, ţară cu o economie stabilizată şi cu un avans de productivitate tangibil. În anii de criză America a rezolvat într-o măsură importantă partea speculativă a costurilor şi a ştiut, în acelaşi timp, să separe riscul suveran de cel al sectorului bancar privat. Spre deosebire de Europa, care a menţinut un sistem bancar aterosclerotic, SUA au un angrenaj financiar mobil care este capabil să reia creditarea necesară creşterii economice.
În următoarea decadă, America ar putea înregistra un avans anual al produsului intern brut de aproximativ 4%, reprezentând media aritmetică a unei creşteri economice de 0,5% în Europa şi a unui "boom" asiatic de 8%. Tot în acest răstimp, SUA ar putea câştiga independenţa energetică faţă de restul lumii, valorificând resursele interne.
Visul american şi coşmarul european
Indiferent cine va câştiga alegerile prezidenţiale de astăzi, eforturile vor fi subsumate unuia şi aceluiaşi plan de recâştigare a competitivităţii Americii. Este exact opusul Europei ai cărei lideri sunt incapabili să înţeleagă lecţia economică din liceu: creşterea economică vine din credit, creditarea se bazează pe aportul capitalului privat, iar pentru implicarea acestui capital acţionarii trebuie convinşi. Europa este incapabilă să reia creditarea şi este încolţită în imposibilitatea acestui dezgheţ, mai spune Mitroi.
Analistul financiar observă din dezbaterea publică de peste Ocean că pentru americani este mai puţin important ce se petrece în Europa. SUA au ales să îşi deseneze modelul economic izolat de ceea ce se întâmplă în Asia şi Europa. Este un vis american de restabilire a competitivităţii şi de independenţă energetică totală, ceea ce ar fi un lucru extraordinar pentru un consumator de talia economiei SUA.
Obama şi Romney se bat în statele unde electorii sunt nehotărâţi
Cei doi candidaţi la Preşedinţia SUA, preşedintele democrat în exerciţiu Barrack Obama şi republicanul Mitt Romney, termină în forţă campania electorală cu vizite în statele în care alegătorii sunt încă indecişi, scrie Wall Street Journal. Dacă duminică Romney s-a aflat în statul Iowa, Obama a ales ca destinaţie statul New Hampshire, unde 48% dintre electori sunt decişi în favoarea sa, iar 47% vor vota pentru candidatul republican. Miza o constituie cei nehotărâţi, nu numai în New Hampshire, unde, de altfel, Romney îşi va încheia turneul. Statele Florida, Ohio, Colorado, Wisconsin şi Iowa sunt ţintele finale ale campaniei lui Obama. Romney susţine discursuri în aceste zile în Ohio, Pennsylvania şi Virginia.
Capitalul industrial se poate regrupa în SUA, ţară cu o economie stabilizată şi cu un avans de productivitate tangibil. În anii de criză America a rezolvat într-o măsură importantă partea speculativă a costurilor şi a ştiut, în acelaşi timp, să separe riscul suveran de cel al sectorului bancar privat. Spre deosebire de Europa, care a menţinut un sistem bancar aterosclerotic, SUA au un angrenaj financiar mobil care este capabil să reia creditarea necesară creşterii economice.
În următoarea decadă, America ar putea înregistra un avans anual al produsului intern brut de aproximativ 4%, reprezentând media aritmetică a unei creşteri economice de 0,5% în Europa şi a unui "boom" asiatic de 8%. Tot în acest răstimp, SUA ar putea câştiga independenţa energetică faţă de restul lumii, valorificând resursele interne.
Visul american şi coşmarul european
Indiferent cine va câştiga alegerile prezidenţiale de astăzi, eforturile vor fi subsumate unuia şi aceluiaşi plan de recâştigare a competitivităţii Americii. Este exact opusul Europei ai cărei lideri sunt incapabili să înţeleagă lecţia economică din liceu: creşterea economică vine din credit, creditarea se bazează pe aportul capitalului privat, iar pentru implicarea acestui capital acţionarii trebuie convinşi. Europa este incapabilă să reia creditarea şi este încolţită în imposibilitatea acestui dezgheţ, mai spune Mitroi.
Analistul financiar observă din dezbaterea publică de peste Ocean că pentru americani este mai puţin important ce se petrece în Europa. SUA au ales să îşi deseneze modelul economic izolat de ceea ce se întâmplă în Asia şi Europa. Este un vis american de restabilire a competitivităţii şi de independenţă energetică totală, ceea ce ar fi un lucru extraordinar pentru un consumator de talia economiei SUA.
Obama şi Romney se bat în statele unde electorii sunt nehotărâţi
Cei doi candidaţi la Preşedinţia SUA, preşedintele democrat în exerciţiu Barrack Obama şi republicanul Mitt Romney, termină în forţă campania electorală cu vizite în statele în care alegătorii sunt încă indecişi, scrie Wall Street Journal. Dacă duminică Romney s-a aflat în statul Iowa, Obama a ales ca destinaţie statul New Hampshire, unde 48% dintre electori sunt decişi în favoarea sa, iar 47% vor vota pentru candidatul republican. Miza o constituie cei nehotărâţi, nu numai în New Hampshire, unde, de altfel, Romney îşi va încheia turneul. Statele Florida, Ohio, Colorado, Wisconsin şi Iowa sunt ţintele finale ale campaniei lui Obama. Romney susţine discursuri în aceste zile în Ohio, Pennsylvania şi Virginia.
Link:
Sursa: www.curierulnational.ro; 6 noiembrie 2012; autor Adrian Panaite
Republicani vs. democrati: cum a evoluat economia in mandatele celor doua partide americane
Lupta pentru presedintia Statelor Unite se va transa marti, cand
peste 200 de milioane de americani vor alege intre democratul Barack
Obama si republicanul Mitt Romney. Statistic vorbind, economia si
pietele financiare au evoluat mai bine in mandatele republicanilor, dar
aceasta corelatie pare sa nu mai fie valabila in noua economie.
Economistul Adrian Mitroi avertizeaza ca intre economia reala si
piata de capital s-a format un clivaj in ultimii 20 de ani, mai exact
corelatia binecunoscuta a Bursei care anticipeaza cu 6 luni evolutia
economiei nu mai sta in picioare.
La inceputul anilor '80, cand a inceput domnia republicanilor, cu
cele doua mandate ale lui Ronald Reagan si cel al lui George H. W. Bush,
economia a avut o perioada buna cu rate de crestere mari, probabil
stimulata de politica relaxata in ceea ce priveste taxarea si de
masurile de stimulare a mediului de afaceri.
Graficul de mai jos
arata ca, in afara celor doi ani de recesiune (1982 si 1991), in cei 12
ani de mandat republican cresterea economica a tins sa depaseasca 2% si
chiar sa treaca de 4% in patru ani. Anii in care la Casa Alba au fost
republicanii sunt indicati prin coloane rosii, iar coloanele albastre
reprezinta perioada de guvernare a democratilor.
Dupa cum se
observa, nici perioada 1993-2000, in timpul celor doua mandate ale lui
Bill Clinton, economia nu a mers rau, PIB-ul avansand cu peste 2% in
toti cei opt ani si chiar am putea trage concluzia ca motoarele
economiei au mers la o turatie constanta.
Potrivit lui Mitroi, diferentele in ceea ce priveste evolutia pietei
si a economiei sub cele doua mari partide istorice tind sa se erodeze.
"Republicanii isi permiteau in trecut sa fie curajosi si sa
implementeze masuri agresive de stimulare a economiei, insa noua
economie nu mai permite aceasta voluptate", considera economistul.
Dupa cum se poate observa si din graficul de mai sus, dupa socul
antentatelor teroriste din 2001, cand economia a reusit totusi sa
avanseze cu circa 1%, ratele de crestere nu au mai depasit 4%. In plus,
este de remarcat ca, exceptand anii de recesiune generati de criza
financiara (2008 si 2009), diferentele mari intre evolutia economiei sub
mandatele republicanilor (George W. Bush) si democratilor (Barack
Obama) sunt nesemnificative.
Mai mult, Mitroi a remarcat ca
spiritul american s-a erodat semnificativ. "Chiar si antreprenorii din
SUA au inceput sa gandeasca ca europenii si sa isi puna intrebari de
genul <Ce poate face statul pentru noi?>".
Cum difera viziunile celor doi candidati in ceea ce priveste locurile de munca?
Barack Obama vrea sa creeze un milion de locuri de munca in sectorul
manufacturier pana in 2016, prin incurajarea companiilor sa isi
"relocheze" productia in Statele Unite, in special prin masuri fiscale.
De asemenea, el promite dublarea exporturilor pentru a sustine piata
muncii, reducerea la jumatate a importurilor energetice pana in 2020
prin dezvoltarea resurselor de gaze si a energiei "verzi".
Pe
de alta parte, Mitt Romney promite crearea a 12 milioane de locuri de
munca prin redresarea economiei gratie scaderii impozitelor, deschiderii
unor piete externe si dezvoltarea resurselor petroliere si gaziere
americane.
Adrian Mitroi subliniaza ca ambii candidati au
invatat ca cea mai buna metoda de cumparare a voturilor este sa reduca
somajul si sa stimuleze ocuparea.
"Ce vor americanii? Siguranta
si locuri de munca. Asa ca, tinand cont ca GM este in picioare si Bin
Laden este mort, americanul de rand este multumit", sustine economistul.
El a completat ca, spre deosebire de Europa, "Statele Unite au inteles
ca se confrunta cu o recesiune bilantiera si, ca urmare, au lucrat la
solvabilitatea bancilor, firmelor si a indivizilor, exact in aceasta
ordine. Europa nu a inteles acest lucru si de aceea vedem acum o
prelungire a recesiunii pe continentul nostru".
Obama vrea suprataxarea bogatilor, Romney propune reducerea tuturor impozitelor
Barack Obama vrea majorarea baremului pentru cele doua categorii de
venituri de peste 208.250 de dolari. Nivelurile finale ar corespunde
celor practicate inainte de mandatul lui George W. Bush (36% si 39,6%).
Cresterea impozitului pe profit de la 15 la 20 la suta pentru toti.
Reducerea impozitelor pentru companii de la 35% la 28%, respectiv 25% in
unele industrii.
De asemenea, Obama propune instaurarea
"regulii Buffett", care prevede ca persoanele cu venituri mai mari de un
milion de dolari pe an sa plateasca un impozit de cel putin 30 la suta.
Pe de alta parte, Mitt Romney urmareste reducerea cu 20% a sase bareme
de impozit pe venit; nivelul final va scadea de la 10 la 8% pentru
transa de venituri scazute, si de la 35 la 28% pentru veniturile mai
mari de 388.350 de dolari, precum si scaderea impozitelor pentru
companii de la 35 la 25%, aliniate mediei OCDE.
Link: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/139705/republicani-democrati-economie.html
Sursa: www.wall-street.ro; 5 noiembrie 2012; autor Razvan Enache
Link: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/139705/republicani-democrati-economie.html
Sursa: www.wall-street.ro; 5 noiembrie 2012; autor Razvan Enache