scrolltotop

miercuri, 27 martie 2013

Radio France Internationale - Emisiunea ”Profit sau pierdere” din 25 martie 2013


Educaţia nu mai înseamnă decât o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru accesul la bunăstare.
Acest lucru pare a fi înţeles de tot mai mulţi tineri, care încearcă să găsească în sistemul educaţional competentele de care vor avea nevoie pentru a găsi un loc de muncă, pentru a creşte în carieră sau pentru a urma o cale antreprenorială. Important este că sistemul educaţional să poată oferi o astfel de cale practică. Tot mai mulţi lideri din domenii practice foarte diverse se îndreaptă către a împărtăşi cunsotinetele lor tinerilor.
Invitat: Adrian Mitroi, profesor finanţe comportamentale, analist CFA şi profesor la programul CFA.

Cum va afecta criza cipriota cursul? Analisti: Romania trebuie sa profite de situatia din Cipru


Leul s-a depreciat miercuri cu 0,23% fata de euro, pana la un curs de 4,4179 lei/euro, dupa ce parlamentul cipriot a respins taxa pe depozitele bancare. Ce spun analistii despre evolutia viitoare a cursului.
Daca masura ar fi trecut de legislativul din insula Afroditei, atunci Cipru ar fi primit un pachet de imprumuturi de 10 miliarde euro de la statele din zona euro, la care s-ar fi adaugat fonduri de 5,8 miliarde euro obtinute din taxarea depozitelor.
In cazul in care Cipru nu va gasi alte surse de finantare, atunci s-ar putea sa asistam la prima iesire a unei tari din zona euro, iar efectele asupra leului vor fi negative.
Cu toate acestea, analistii considera ca amplitudinea cu care s-a depreciat leul nu mai este asa de mare ca in anii trecuti, ceea ce inseamna ca perceptia la risc a Romaniei a scazut.

Romania trebuie sa profite de situatia din Cipru

Secretarul general al CFA Romania, Adrian Mitroi, spune ca Romania, prin „oaza de stabilitate” pe care o arata, ofera randamente reale cu 1-2 procente in plus investitorilor fata de alte tari europene, astfel ca moneda si activele devin mai atractive.
Efectele pe termen mediu cauzate de criza sunt usor favorabile Romaniei, iar sacrificiile noastre de crestere economica isi arata roadele. Natiunile cum suntem noi, care isi administreaza bugetul national sub semnul austeritatii si a limitarii deficitelor, vor arata mai bine in ochii investitorilor”, a precizat Mitroi.


Sursa: www.wall-street.ro: 20 martie 2013; autor George Dobre

Cum va arăta România la ieşirea din criză?

EVENIMENT
Cartea ”De la economia mondială la economia naţională" scrisă de Andrei Rădulescu, analist la SSIF Broker, şi lansată în cadrul unui eveniment organizat de Bursă.


O naţiune destul de disciplinată care poate fi iarăşi măcar ce a fost

Analistul financiar Adrian Mitroi consideră că România este poziţionată bine şi ceea ce contează acum este să arăţi ceva mai bine decât ţările din jur. Dacă ne uităm mai atent, vedem că suntem o naţiune destul de disciplinată şi am putea asigura ţării o dezvoltare mai bună dacă vom insista pe producţia de bunuri exportabile. Mitroi a insistat că istoria crizei recente actuale ne arată că exportatori neţi de turism puternici precum Grecia sau Spania nu pot rezista economic fără industrie. România trebuie aşadar să găsească o competitivitate reală şi nu pe cea efemer dată de devalorizarea monedei. În cartea lansată ieri, Andrei Rădulescu spune că poate că avem nevoie de un punct culminant al crizei pentru a relansa economia, dar oferă şi câteva linii pe care ar trebui să le urmăm: "Adevărata ieşire din criză se poate realiza printr-o atenţie cuvenită acordată principalilor factori care determină potenţialul unei economii: capitalul, forţa de muncă şi factorul total de productivitate."

"Când vom ieşi din criza economică? Din nefericire, nu se întrezăreşte acest moment! Poate este nevoie de un şoc (de ce nu de un "faliment"), care să determine o ajustare bruscă a economiei! Un şoc care să contribuie la renaştere şi relansare mai echilibrate! Care să determine deblocarea resurselor din unele sectoare (ex.- imobiliar) şi reorientarea către factori care contribuie la evoluţii sustenabile pe termen lung (ex. - resursa umană)."
(Andrei Rădulescu - "Marea Recesiune. De la economia mondială la economia naţională")


Sursa: www.curierulnational.ro; 22 martie 2013; autor Adrian Panaite

Tragedia UE: piata muncii este cucerita de "gladiatorul asiatic"


Somajul in zona euro a atins recent un nivel record, 19 milioane de europeni neavand un loc de munca, iar potrivit analistilor trendul este in mod cert de crestere. Peste ocean insa, SUA au reusit sa inverseze tendinta de majorare. Ce solutii se gasesc si pentru Uniunea Europeana?
Somajul in zona euro a atins un nou maxim in ianuarie, in contextul in care masurile de austeritate luate pentru a preveni criza datoriilor au adancit recesiunea. Astfe, rata somajului in cele 17 tari ale zonei euro a urcat in ianuarie de la 11,8% la 11,9%, potrivit datelor publicate de Eurostat, citate de Bloomberg.
Daca in Statele Unite, somajul este pe un trend descendent, in Europa nu se intrevede prea curand o speranta de diminuare, in contextul in care tari precum Spania, Portugalia, Grecia si chiar Italia se confrunta cu rate record.

Piata europeana este cucerita de "gladiatorul asiatic"

In opinia economistului Adrian Mitroi, piata muncii din Europa este foarte diferita de cea americana si nu raspunde in prezent la stimuli pentru ca este cucerita de "gladiatorul asiatic".
"Daca America a cheltuit mult pe aparare, adica a aplicat o politica de tip keynesian, Europa nu a adoptat aceasta cale. Banii europenilor au mers in schimb la tarile PIGS, fata de cei americani care au intrat in economie si in sistemul financiar", a explicat Mitroi.
Pe de alta parte, abordarea SUA a fost mult mai directa. Americanii au redus dobanda cheie cu 5% intr-o perioada destul de scurta de timp, au salvat piata ipotecara, gigantii financiari si cei din industria auto. De asemenea, SUA au anuntat inceperea procesului de reindustrializare.
"Acum Europa se afla la mijloc intre cele doua superputeri: Statele Unite si Asia. Desi euro trebuia sa fie un avantaj, moneda unica isi arata acum mai degraba slabiciunile pentru ca nu este corelat cu alte uniuni: bancara, fiscala", a subliniat Mitroi.
El a adaugat ca solutiile gasite pana acum de birocratii europeni nu sunt reforme care sa stimuleze competitivitatea.


Principalele masuri pentru sporirea accesului IMM-urilor la finantare:

• majorarea in mod semnificativ pachetul financiar pentru instrumentele de finantare prin intermediul imprumuturilor si al capitalurilor proprii din cadrul "Programului Uniunii Europene pentru schimbari sociale si inovare sociala" , "Programului pentru competitivitatea intreprinderilor si IMM-uri (COSME)" si Programul „Orizont 2020”;
• cel putin 20 % din bugetul initiativei „Orizont 2020” va fi alocat finantarii inovarii in IMM-uri;
• cresterea capitalului BEI cu 10 miliarde de euro, ceea ce va permite Grupului BEI sa isi consolideze capacitatea de creditare in cadrul Uniunii in perioada 2012-2015 cu pana la aproximativ 60 de miliarde de euro si sa atraga un nivel total al investitiilor de aproximativ 180 de miliarde de euro, jucand astfel un rol oportun in cadrul unui efort concertat de relansare a economiei europene; BEI a identificat, in mod special, in prioritatile sale de creditare necesitatea largirii gamei de parteneri bancari pentru creditarea IMM-urilor;
• infiintarea unei Platforme europene de garantii in cadrul Fondului european de investitii pentru a facilita accesul IMM-urilor la finantare, ceea ce ar imbunatati dezvoltarea garantiilor sau a produselor de creditare bazate pe garantii europene si ar reduce cerintele bancilor in materie de capital si expunerea la riscuri a intermediarilor financiari;
• Pentru a obtine rezultatele scontate prin utilizarea fondurilor europene, in anul 2012 Parlamentul European a adoptat un set de masuri pentru simplificarea si eficientizarea utilizarii a fondurilor UE post 2014, precum Fondul Social European, FEDER, Fondul de coeziune si instrumentul de microfinantare, in vederea crearii de locuri de munca;
• masuri speciale pentru promovarea antreprenoriatului si desfasurarea de activitati profesionale independente pentru a crea posibilitati de ocupare a fortei de munca si a reduce excluziunea sociala.
Potrivit ultimului raport publicat de Eurostat, 19 milioane de europeni erau someri in ianuarie, la nivelul zonei euro, in crestere fata de luna precedenta cu 200.000. Spania are cea mai mare rata a somajului dintre tarile UE, cu 26,2%, in timp ce Austria se lauda cu cel mai scazut nivel, de 4,9%.

Sursa: www.wall-street.ro; 5 martie 2013; autor Razvan Enache