scrolltotop

vineri, 19 septembrie 2014

Scotia independenta - cat ar afecta economic Romania si UE


Scotienii ies la vot, joi, pentru a decide daca vor sa fie independenti de restul Marii Britanii sau nu. Cele doua tabere, pro si contra, au fost umar la umar in sondajele de opinie, iar anumite aspecte importante nu au fost lamurite nici pana acum. In aceste conditii, ce consecinte ar avea o eventuala secesiune pentru Romania si Uniunea Europeana?

Leul si euro vor suferi un soc?

Analistul Adrian Mitroi considera ca scenariul independentei Scotiei este improbabil, in primul rand din motive economice.

Totusi, daca acesta se va concretiza, noua tara va fi nevoita sa ramana cu lira sterlina, care "sigur va fi supusa la presiune, dar orice depreciere de moneda se poate dovedi favorabila".

Insa ce se va intampla cu leul?

"Leul este un activ financiar ce coteaza stabil fata de moneda euro, care probabil este prea apreciata pentru a fi de folos unei reveniri economice sustenabile. Efectul va fi acelasi ca si pentru celelalte active din pietele in dezvoltare: la inceput presiune de depreciere, dar pe termen mediu va urma o revenire si apoi o apreciere", a declarat Adrian Mitroi pentru Ziare.com
 
Independenta Scotiei, un lucru bun? 

"Lumea se emancipeaza prin toate colturile lumii, ni se pare ca nivelul de trai este prea mic fata de ce meritam si credem ca miscarile de ordin politic pot duce la cresterea acestui nivel de trai. Gresit. Doar productivitatea, asumarea de risc, educatia, esecul si revenirea, inovatia si greul productiei exportate pot aduce un trai mai bun. Evadarea Scotiei ar fi un lucru bun din punct de vedere economic", considera Adrian Mitroi.

Sursa: www.ziare.com; 18 septembrie 2014; autor Constantin Pescaru 

duminică, 7 septembrie 2014

CERTIFIED EUROPEAN FINANCIAL ANALYST DIPLOMA CEFA PROGRAM


Certified-European-Financial-Analyst3

Bucharest Summer University 2014

Have you made plans for this summer? You still have time to apply for the Bucharest Summer University 2014 international summer school, the academic event that will gather together 55 participants (your new international friends) from over 27 countries!
The Bucharest University of Economic Studies (ASE), Alumni ASE Association, Bucharest University of Economic Studies Students’ Union (US ASE), through the Students’  Senate, with the academic mentoring of the Faculty of Finance, Insurance, Banking and Stock Exchange (FABBV), having as educational partner the "Dan Voiculescu" Foundation for Romania’s Development (FDVDR) gladly invites you to take part in one of this summer’s most interesting educational experiences: Bucharest Summer University 2014. This 10th edition of the international summer school, held annually in Bucharest, gathers students from all over the world to discuss different topics in the economics field.
Don’t miss the chance to make new friends, the find out interesting aspects about the world cultures, to demonstrate your team spirit, to accumulate new knowledge regarding the economic global world from the best specialists in the field and last, but not least, to enjoy the coolest cultural and fun activities.
Apply until the 25th of June for a partial/total payment via our e-mail address: application@bsu.ase.ro and book your ticket for an amazing summer!
For more details, please visit our web site: www.bsu.ase.ro and our Facebook page: www.fb.com/BSU.2013 !

Board of Advisors 



vineri, 5 septembrie 2014

Guvernul nu mai vrea înapoi banii primiți în plus de bugetari



Angajații statului care aveau de dat bani înapoi vor fi iertați de datorii, a decis Senatul, o decizie finală în acest caz urmând a fi luată însă în Camera Deputaților. Analiștii financiari atrag însă atenția că măsura pare mai degrabă una electorală și că facilitățile acordate acum ar putea fi anulate după alegerile prezidențiale.
Propunerea legislativă anterioară scutea de plata acestor sume numai profesorii, dar acum a fost extinsă la toate categoriile de angajați bugetari. Sumele încasate în plus și care ar fi trebuit restituite au fost considerate nelegale de mai multe instituții de control ale statului.
Suma totală înseamnă 300 de milioane de lei, dar autoritățile susțin că bugetul nu va avea de suferit în nici un fel. Ministrul muncii Rovana Plumb spune că acești bani nu au fost luați în calcul la capitolul venituri, așa că nu se pierde nimic.
Plenul Senatului a extins amnistierea de la personalul din învățământ la toți bugetarii care au obținut venituri de natură salarială constatate a fi nelegale prin rapoartele Curții de Conturi sau alte instituții de control, aceștia fiind exonerați de la restituirea sumelor.
Astfel, senatorii au adoptat un amendament care a extins aplicabilitatea unei propuneri legislative care prevedea inițial scutirea de la restituirea sumelor din venituri salariale, constatate nelegale, de la cadrele didactice la întregul personal bugetar. Amendamentul, propus de comisia pentru muncă, a făcut ca Guvernul să-și schimbe poziția inițială, împotriva propunerii legislative, într-una în favoarea actului normativ.
Ministrul muncii Rovana Plumb, prezentă la dezbateri, a susținut propunerea legislativă, menționând că măsura ar fi o reparație pentru bugetari.
”Din 2012, de când am preluat guvernarea, guvernul Ponta se luptă și ia măsuri pentru repararea nedreptăților făcute de către fosta guvernare, iar proiectul de lege care astăzi este în dezbatere se înscrie pe această linie. Este vorba de repararea nedreptăților făcute profesorilor, cadrelor medicale, reprezentanților administrației publice locale și alte categorii de bugetari. De aceea, guvernul susține raportul pe care l-a întocmit comisia pentru muncă”, a afirmat ministrul.
Rovana Plumb a evitat să precizeze în cadrul dezbaterilor care este impactul bugetar al inițiativei legislative.
Propunerea legislativă, formulată de senatorul Liviu Pop, se referea inițial la scutiri aplicate profesorilor din trei localități din județul Hunedoara, fiind retrimisă în parlament de președintele Traian Băsescu, care a reclamat printre altele faptul că legea este discriminatorie aplicându-se doar persoanelor din anumite localități.
Ulterior, inițiativa legislativă a fost amendată de senatorii din Comisia de muncă, măsura amnistierii fiind aplicată tuturor bugetarilor.

Parerea analistului financiar Adrian Mitroi

Link: guvernul-nu-mai-vrea-inapoi-banii-primiti-plus-bugetari

Sursa: RFI Romania; autor Cătălin Lența; 2 septembrie 2014

miercuri, 6 august 2014

Procesul de dezinflaţie "va continua"

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu prezintă raportul trimestrial asupra inflaţiei. Banca Centrală prognozează o inflaţie de 2,2% pentru finalul acestui an şi de 3% pentru 2015.
Banca Nationala a Romaniei anunţa luni că a redus atât dobânda cheie cât şi prognoza de inflaţie.
Consiliul de administraţie al BNR a redus dobânda de politică monetară de la 3,5% pe an la 3,25% pe an, măsură care se aplică din 5 august. Banca Centrală a revizuit în scădere prognoza de inflaţie de la 3,3% la 2,2% pentru sfârşitul acestui an.
Evoluţia se datorează unor factori conjuncturali, cum ar fi preţurile produselor alimentare, aprecierea leului, influenţa preţurilor de import ce reflectă parţial nivelurile joase ale inflaţiei din zona euro.
Audio: Ce inseamnă aceste lucruri pentru economie, dar şi pentru populaţie aflaţi la Apel Matinal de la analistul economic Adrian Mitroi.
Sursa: www.romania-actualitati.ro; 6 august 2014; Emisiunea ”Apel matinal”

joi, 31 iulie 2014

Vacanța pe cont propriu, cea mai ieftină variantă

Tot mai mulţi români renunţă la agenţiile de turism și merg în concediu pe cont propriu. Avantajele sunt mai multe: este mai ieftin, nu există un program obligatoriu, iar libertatea de mişcare e, în consecinţă, mult mai mare. Practic, cu un bilet cumpărat din timp şi cazare la pensiune, turiştii trebuie doar să-şi stabilească traseul şi să aibă cu ei un telefon cu GPS.
Călătorii de „profesie” ştiu care sunt cele mai bune destinaţii de vacanţă şi le organizează din timp, mai ales dacă vor să se plimbe prin toată lumea cu bani puţini.
„Vacanțele nu sunt ieftine. Îți iei mancare cu tine, mai iei o familie și împarți și condusul și benzina”, explică Adrian Mitroi, analist economic.
În al doilea rând, turiştii cu experienţă ştiu că e bine să închirieze un apartament sau să se cazeze la localnici, nu într-o cameră de hotel.
Potrivit unui studiu, jumătate dintre cei pleacă în vacanţă în această vară merg în Grecia, Spania sau Italia şi au de gând să cheltuiască cel mult 2.000 de lei. Iar 10% dintre ei merg în vacanţă cu avionul.

Mai mult: www.digi24.ro
Sursa: www.digi24.ro; 27.07.2014 

 

Situația mall-urilor din țară și din Capitală. În 15 județe nu a fost construit niciun centru comercial


Mall-urile construite înainte să intre România în recesiune se transformă în muzee. Construite oriunde investitorii au găsit terenuri ieftine, produc acum pagubă. Multe dintre ele sunt în zone unde puterea de cumpărare e foarte redusă. Un sfert dintre centrele comerciale din provincie sunt goale, iar cei care le trec pragul se plimbă prin ele doar ca să-şi umple timpul.
În 15 din cele 42 de judeţe ale ţării nu a fost ridicat niciun mall. Românii dau mai bine de trei sferturi din ce câştigă pe mâncare şi îmbrăcăminte. 25% din bani sunt cheltuiţi în mall-uri.
„Nu cumpără întotdeauna. E fericit când găsește o ocazie”, afirmă Adrian Mitroi, analist economic.

Mai mult: www.digi24.ro
Sursa: www.digi24.ro; 26.07.2014

Guvernul se pregătește de rectificarea bugetară. O echipă tehnică a FMI sosește azi la București

Guvernul reîmparte, la sfârșitul lunii, banii de la buget. Vor fi mutate fonduri de la un minister la altul, pentru a compensa reducerea CAS. Şi pentru că încasările sunt cu mult sub ţinta propusă, economiştii se aşteaptă ca investiţiile să fie din nou reduse. Ministerele Apărării şi Educaţiei ar putea primi ceva bani în plus. Reîmpărţirea banilor se face şi în prezenţa experţilor FMI. O echipă tehnică soseşte marți la Bucureşti pentru a discuta cu oficiali din Ministerul de Finanţe.
Bugetul nu arată prea bine după primele trei luni. Încasările sunt sub nivelul aşteptat de autorităţi, mai ales pe partea de TVA, iar absorbţia fondurilor europene bate pasul pe loc. Autorităţile n-au atras nici măcar un miliard din banii puşi la dispoziţie de Uniune.
„România încasează fatidic în jur de o treime din venituri, față de o medie europenă în jur de 45-46%. Avem un deficit cronic. Față de Bulgaria, de exemplu, care are o rată mult mai mică la TVA și încasează mult mai mult”, spune analistul economic Adrian Mitroi.

Mai mult: www.digi24.ro
Sursa: www.digi24.ro; 22.07.2014

Ponta a spus, ASF execută: fondurile de pensii, invitate să investească în România

ASF intenţionează să revizuiască politica fondurilor de pensii, pentru a le crea cadrul direcţionării unor procente mai importante din portofolii spre investiţii directe în economie.
Anunţul de ieri al Autorităţii survine declaraţiilor premierului Victor Ponta potrivit cărora s-ar impune găsirea unei căi legislative prin care fondurile private de pensii să investească în România.
În prezent plasamentele acestora la Bursa de Valori Bucureşti se cifrează la 2,73 mld. lei.
Fondurile de pensii administrate privat au plasamente de 2,73 mld. lei în acţiuni ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, însă Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) intenţionează să revizuiască în viitor politica de investiţii a acestora pentru a le crea cadrul direcţionării unor procente mai importante din portofolii spre investiţii directe în economie, informează un comunicat al instituţiei remis ieri redacţiei.
Mişcarea ASF survine la exact o săptămână după ce premierul Victor Ponta declara că soluţia nu o reprezintă naţionalizarea fondurilor de pensii private - discutată în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional toamna trecută - ci aceea de a le deschide acestor entităţi calea pentru noi investiţii în economie. "Eu personal, ca prim-ministru, am ales ideea de a lăsa fondurile private şi de a găsi o soluţie împreună cu Comisia Europeană şi FMI de a deschide posibilitatea de investiţii pentru fondurile private dincolo de a cumpăra titluri de stat, şi către alte zone, către piaţa de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie", a spus marţea trecută şeful Guvernului.
Acum ASF menţionează că va opera modificări la nivelul cadrului desfăşurării activităţii fondurilor de pensii administrate private astfel încât acestea să îşi poată majora ponderea deţinerilor de acţiuni listate şi obligaţiuni corporative). Profesorul de investiţii Adrian Mitroi a atras atenţia pentru Curierul Naţional  că nu toate achiziţiile de pe Bursă ale fondurilor de pensii reprezintă finanţări directe ale economiei reale (nici măcar în cazul ofertelor publice primare şi secundare), ci doar majorările de capital sunt cele care aduc bani în companii.

Care sunt deţinerile fondurilor de pensii de la BVB

La data de 30 iunie 2014, fondurile de pensii private deţineau investiţii de 957 milioane lei în companii de importanţă naţională precum Romgaz SA (SNG), Electrica SA (EL), Transgaz SA Mediaş (TGN), Transelectrica SA (TEL), Nuclearelectrica SA (SNN), Antibiotice Iaşi (ATB), şi Oil Terminal (OIL), iar participaţiile în companii listate la BVB, excluzând societăţile financiar-bancare, totalizau 1,37 miliarde lei, informează ASF. Fondurile de pensii private au ponderi de peste 5% în acţionariatul Electrica, Transgaz, Compa, Alumil Rom Industry (ALU), Antibiotice şi deţineri de peste 10% din titlurile Bursei de Valori Bucureşti (BVB) - 12,02%, Ropharma (RPH) -13,56% şi Vrancart SA Adjud (VNC) - 15,32%.  Dacă se adună şi participaţiile la Fondul Proprietatea, la cele cinci societăţi de investiţii financiare şi la bănci, plasamentele fondurilor de pensii la Bursă se ridică la 2,73 mld. lei, din cele 15,7 miliarde lei cât reprezentau activele în administrare la data de 31 martie.
Ce pot face fondurile de pensii pentru economia naţională

Chiar dacă fondurile de pensii au inerent cheltuieli de administrare, acestea au capacitatea de a pune capitalul la lucru pe termen lung şi foarte lung (prin transformare de maturitate), dar şi cea de achiziţie mixtă de instrumente de proprietate (acţiuni) sau de credit (obligaţiuni), spune Adrian Mitroi, adăugând că acestea pot oferi un cost mediu de finanţare pe termen foarte lung cât mai corect şi corelat adecvat cu riscul inerent.
Lumea academică bate încă eficienţa financiară a schemelor de pensii private în cadrul economiilor dezvoltate, dar pentru economiile în stadiu de dezvoltare, beneficiul este mai uşor de evaluat. "Dacă performanţa investiţională absolută este discutabilă, în termeni relativi aceasta tinde să fie favorabilă, dar numai pe termen lung şi foarte lung (de exemplu, obţinerea de randamente la risc faţă de inflaţie, indici bursieri pasivi, riscul asumat, diversificare simplă temporală, sectorială sau pe instrumente) datorită, în cea mai mare parte, elongării orizontului investiţional", ne-a declarat analistul financiar.

Ce ar fi fost listările fără banii viitorilor pensionari
 
Fondurile de pensii private au fost active şi în cadrul ofertelor publice derulate de companiile de stat care au făcut pasul spre Bursă, acestea achiziţionând în medie aproximativ o cincime din pachetele puse în vânzare. Astfel, investiţiile directe în economie realizate prin intermediul listărilor depăşesc valoarea de 675 milioane de lei şi au reprezentat 19,47% din cererea internă de emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni ale companiilor de stat care au dorit să atragă capital pentru dezvoltare, menţionează comunicatul ASF.
Fondurile de pensii administrate privat au cumpărat 20,59% acţiunile oferite de Nuclearelectrica, în valoare de 58,5 milioane lei. Suma s-a cifrat la 252,7 milioane lei la oferta Romgaz când fondurile au absorbit 22,8% din ofertă, iar la Electrica aceasta a fost chiar mai mare, de 291 milioane lei pentru o alocare de 18,64% din pachetul care a făcut obiectul operaţiunii de piaţă. Fondurile de pensii au făcut plasamente şi în cadrul ofertelor publice secundare de la Transelectrica şi Transgaz, unde au cumpărat 23,7% şi, respectiv 8,24% din titlurile puse în vânzare şi pentru care au plătit 47 milioane lei şi, respectiv, 26 milioane lei.

Două treimi din bani, băgate în titluri de stat

Dincolo de aceste participări la ofertele publice, destinaţia covârşitoare a fondurilor de pensii private o reprezintă creditul guvernamental. Profesorul Mitroi ne-a atras atenţia că aceste entităţi finanţează oricum indirect economia prin cumpărările de titluri de stat, mai ales cele cu randament lung şi foarte lung.
Statistica ASF menţionează o proporţie de 67,51% a investiţiilor în obligaţiuni emise de Finanţele Publice din cele 14,84 miliarde lei cât reprezentau la 31 martie 2014 activele în administrarea fondurilor de la Pilonul II al fondurilor obligatorii. Acţiunile veneau pe locul doi abia cu 15,65% din totalul portofoliilor, urmate de depozitele bancare (7,07%), obligaţiunile corporative (4,33%) şi organisme de plasament colectiv (3,08%).
Deşi nu au aceleaşi constrângeri ale cadrului de reglementare ca şi în cazul fondurilor obligatorii, entităţile de la Pilonul III afişează o structură de alocare asemănătoare pentru cele 845,2 milioane lei avute în administrare. Astfel, deţinerile de titluri de stat însemnau 65,6% din portofolii, acţiunile 18,4%, depozitele bancare 7,73% şi obligaţiunile corporative 5,1%.

De ce este tentantă naţionalizarea fondurilor de pensii

Tocmai ponderea ridicată a deţinerilor de titluri de stat le aduce o vulnerabilitate ridicată fondurilor de pensii în măsura în care pentru guverne va exista totdeauna tentaţia guvernelor de a le naţionaliza, spun analişti din pieţele internaţionale.
Dacă Ungaria deja a luat măsuri directe în acest sens, iar Polonia a urmat-o îndeaproape, reţeta ar putea deveni mondială. Un studiu publicat chiar luna trecută de profesorii americani de la Universitatea Harvard Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff publicată sub antetul Fondului Monetar Internaţional, descrie cu lux de amănunte cum sectorul privat care a investit în bonduri guvernamentale ar trebui să fie expropriat pentru a se plăti datoriile naţionale. Laolaltă asigurări de viaţă, fonduri de pensii şi toate tipurile de forme care asigură retragerea după o viaţă de muncă ar urma să fie împiedicate să-şi revendice plasamentele la scadenţe. Prelungirea unilaterală a maturităţilor este una din propunerile FMI ca variantă a eliminării pericolului falimentelor statelor.
Prin documentul respectiv, practic, FMI ne spune că uriaşa datorie suverană nu poate fi redusă decât expropriind fondurile de pensii, comentează consultantul financiar Martin Armstrong care o califica pe Christine Lagarde, directorul Fondului, ca fiind "cea mai periculoasă femeie din lume".

România ar urma să meargă pe altă variantă

În noiembrie 2013, Guvernul României a avut discuţii cu FMI despre varianta unei posibile limitări a cotelor distribuite fondurilor private, după cum a afirmat şi premierul Ponta. "Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget", se arăta în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană la finele anului trecut.
Acum Victor Ponta a afirmat, însă, că mai inteligent ar fi să se găsească o cale legislativă prin care fondurile private de pensii să investească în România. Ridicarea presiunii pentru finanţarea deficitului bugetar al ţării creează premisele pentru ca tot mai multe resurse să fie lăsate la dispoziţia economiei private spre a fi accesate, iar o relaxare a structurilor de alocare a fondurilor de pensii din partea reglementatorilor ar veni în aceeaşi direcţie.
Adrian Mitroi consideră că trebuie să ne găsim calea noastră în ceea ce priveşte finanţarea economiei naţionale în contextul rescrierii regulilor jocului în lumea financiară post-criză. "Până ieri, lăudam sistemele altora, iar astăzi se dovedeşte că la nivel macro, de organizare şi funcţionare a pieţei financiare bancare şi de investiţii suntem în postura privilegiată a unei stabilităţi fără deficit, fără bailout cu bani publici, fără drama unor naţionalizări în tăcere sau îngrădiri de libertăţi economice sau antreprenoriale", a declarat pentru Curierul Naţional Mitroi, care ţine la Bucureşti un curs de finanţe comportamentale. "Este de ajuns să fii atent în călătoriile tale în Europa sau America să înţelegi că, totuşi, România este o ţară cu poziţie şi potenţial economic foarte bune, cel puţin atât timp cât nu încercăm să replicăm greşelile altora", a conchis profesorul de investiţii.  

Sursa: www.curierulnational.ro; autor Adrian Panaite; 23 iulie 2014

miercuri, 4 iunie 2014

Harta contribuţiilor la buget. Unele judeţe au adus bani doar cât o singură companie



Evaziunea şi gradul slab de colectare a taxelor şi impozitelor sunt doar câţiva dintre factorii care explică de ce veniturile României sunt în continuare mici, iar creşterea PIB nu se vede în încasări. În plus, activitatea economică scăzută în 17 judeţe din ţară a însemnat că bugetul naţional a primit de la aceste unităţi administrative contribuţii mai mici de un miliard de lei.
Prin comparaţie, aproape două treimi din veniturile in buget se trag de la marii contribuabili şi din Bucureşti.
Capitala produce singură 17% din bugetul naţional. Bucureştiul conduce detaşat în clasamentul celor mai mari contribuabili din 2013 la bugetul României, cu peste 30 de miliarde de lei.
Pe locurile doi şi trei se află judeţele Constanţa şi Cluj.
„Constanţa este clar pe o pozitie excepţională din punct de vedere al infrastructurii. Clujul a investitit masiv şi a înţeles conceptul, gândiţi-vă că are un cluster pe IT acolo”, spune analistul economic Adrian Mitroi.
Alte 17 judeţe au contribuit cu sume mai mici de 1 miliard de lei. Sunt şi cazuri în care un întreg judeţ a adus în buget tot atâţia bani cât o singură companie. De exemplu, cel mai mare exportator al României a plătit anul trecut taxe şi impozite de peste 500 de milioane de lei, tot atât cât au contribuit şi judeţele Călăraşi sau Mehedinţi.
Analiştii susţin că gradul slab de colectare a taxelor şi evaziunea atârnă greu în aceste cifre.
„Produsul Intern Brut, creşterea lui, substanţială şi foarte bună anul trecut, de 3,5%, cea mai mare din Europa, nu se vede şi în creşterea de venituri cum ar trebui să se vadă. În primul rând evaziunea este de vină. Suntem la acea cifră fatidică de 30% din PIB. Evident, suntem o economie care nu colectăm nici TVA, din nefericire nici impozit pe profit, avem mari deficienţe la această colectare”, susţine Adrian Mitroi.
Bugetul de venituri al României a fost de 173 de miliarde de lei anul trecut, iar aproape jumătate din bani au venit de la cei 2.500 de mari contribuabili, aşa cum sunt denumite companiile de mari dimensiuni.

Cele mai mari contribuţii la bugetul naţional - în 2013:

Bucureşti: 30,4 miliarde de lei

Constanţa: 5,9 miliarde de lei

Cluj: 4,3 miliarde de lei

Contribuţii mici la bugetul naţional - sub 1 miliard de lei în 2013:

Vâlcea

Olt

Brăila

Gorj

Botoşani

Vrancea

Vaslui

Bistriţa

Covasna

Caraş Severin

Giurgiu

Ialomiţa

Sălaj

Tulcea

Teleorman

Mehedinţi

Călăraşi





Video

Link: Harta contributiilor la buget 
Sursa: www.digi24.ro; 3 iunie 2014

 

marți, 3 iunie 2014

”Orizont European” pe TVR i cu Adrian Mitroi_2 iunie 2014

luni, 2 iunie 2014

”În linia întâi” pe TVR 1 cu Adrian Mitroi_30 mai 2014

din minutul 27

În linia întâi

luni, 26 mai 2014

Editie Speciala, The Money Channel - Adrian Mitroi, 25 mai 2014

duminică, 25 mai 2014

Euro 2019:Oportunități și beneficii în ”Piața financiară” - ediția mai 2014


TMC - Prime Time Business 21 Aprilie 2014 cu Adrian Mitroi

miercuri, 9 aprilie 2014

Risk Management, un proiect al comunității Econosofia, marca Voluntari pentru Idei și Proiecte România, aflat la cea de-a doua ediție



Proiectul se adresează studenților din mediul economic , scopul acestor conferințe fiind acela de a-i familiariza cu riscurile în domenii în care acestea apar în mod continuu ( financiar-bancar, piețe de capital) și cu modalitățile de gestionare eficient.
Risk Management este singurul proiect pe managementul riscului din România adresat studenţilor din mediul economic , oferindu-le oportunitatea de a discuta cu personalități din domeniul instituțional, bancar și al pieței de capital despre riscurile existente în bănci sau societati de investitii, precum si la nivel macroeconomic. Printre temele abordate se numără: economia comportamentală, psihologia riscului, riscul de piață, riscul de credit, evenimente black swan, crize financiare, etc.
Proiectul se va desfășura pe parcursul a 5 zile, 07-11 aprilie 2014, sub forma unui program de conferințe și seminarii pe teme de macroeconomie și managementul riscului la toate nivelurile. Pe lângă seminariile specializate pe managementul riscului, proiectul îşi propune şi o parte de orientare profesională, fiecare dintre speakeri explicându-si traseul profesional, oferind sfaturi utile pentru participanţi şi o altă abordare în studiul riscurilor, şi anume una psihologică.
Studenții participanți vor lucra în echipă pentru a rezolva un studiu de caz, echipa câștigatoare urmând să fie recompensată cu premii. Jurizarea se va face de o comisie formată din 3 speakeri

Beneficiile participării la proiect:
-Studenţii au oportunitatea de a cunoaşte şi interacţiona cu speakeri importanţi din domeniul economic, care pot fi consideraţi modele profesionale, influenţând astfel deciziile participanţilor cu privire la o viitoare carieră.
-Training-urile şi conferinţele din cadrul proiectului contribuie la crearea unui suport solid de cunoştinţe în ceea ce priveşte sectoare mai puţin studiate ale economiei şi aici vorbim de : credit risk, evenimente black swan, economie comportamentală, asimetria informaţiei, riscul de credit, ş.a.
-Creearea unui cadru potrivit în care participanţii pot învăţa unii de la alţii prin întrebări, dezbateri şi studii de caz.
-Dezvoltarea  abilităţilor de rezolvare a unor studii de caz bazate pe probleme reale.
-Oferirea unui cadru de interacţiune cu personalităţi din mediul financiar-bancar care, eventual, pot clarifica anumite neclarităţi pe care le au participanţii.

Tabelul dividendelor arată decent, dar...

O centralizare a datelor oferită de Prime Transaction arată că majoritatea emitenţilor de la cota BVB oferă randamente superioare depozitelor bancare.
Adrian Mitroi: Dividendele sunt o recompensă cu impact emoţional, însă nivelul lor arată că încă suntem într-o etapă a randamentelor mici.
"Orice corecţie poate să pulverizeze dividendele".
 
Majoritatea companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti au anunţat dividende care la actualele cotaţii din piaţă oferă randamente superioare depozitelor bancare, atrage atenţia casa de brokeraj Prime Transaction. Astfel, trei emitenţi, respectiv Transelectrica SA (TEL), Nuclearelectrica SA (SNN) şi COnted SA Dorohoi (CNTE) au randamente de aproximativ 13% ale dividendului brut, nouă companii oferă investitorilor randamente de 7-10%, în timp ce opt societăţi vin cu randamente de 5-6% scăzute din perspectivă istorică pentru titlurile de equity, dar deja la niveluri aproape duble faţă de dobânzile bancare. Trei simboluri au o valoare a randamentului brut de 3-4%, în jurul câştigurilor obţinute de deponenţi, în timp ce alte cinci acţiuni au yield-uri mai mici de trei procente. Alumil Rom Industry, producător de tâmplărie de aluminiu rămas în uitare pe Bursă de mult timp, reprezintă "anomalia" din acest tabel, cu un randament brut al dividendului de 46,24%.

Diversificarea între acţiunea de dividend şi cea de creştere, o reţetă aproape obligatorie post-criză

"Dezintermedierea este mai profitabilă decât reintermedierea", a declarat pentru Curierul Naţional analistul financiar Adrian Mitroi, care aminteşte că parcurgem o etapă de represiune financiară, marcată de randamente reduse. Sub acest aspect, dividendele reprezintă cea mai scumpă formă de amăgire, având şi neajunsul de a disipa investitorul în taxe suplimentare.
Totuşi, între economisirea care urmăreşte obţinerea unui randament şi încercarea de prezervare a capitalului prin investiţii în active reale, plasamentele în acţiunile purtătoare de dividend pot reprezenta o oportunitate favorabilă în măsura în care combină elementul de prezervare cu cel de apreciere a capitalului, mai spune Mitroi.
Paradigma investiţională s-a modificat post-criză, aşa cum s-a schimbat şi în ceea ce priveşte locurile de muncă. Astfel, mai importantă decât diversificarea sectorială este cea pe stiluri de investiţie, respectiv între investiţiile de venit (axate pe acţiunile purtătoare de dividende) şi cele de creştere în care sunt achiziţionate acţiuni ale companiilor care cuceresc cote de piaţă de la competitori. Găsirea unui mix eficient este importantă pentru că investiţia pe venit nu este recomandabilă decât la pachet cu cea de creştere, mai spune Mitroi, amintind că emitenţii care scot cash de pe bilanţuri pentru a-l returna pentru acţionari sacrifică din creşterea viitoare.

Cele mai bune dividende, de la stat şi pentru stat

Economia de stat plăteşte investitorii, iar cea privată nu are idei de investiţii, explică Adrian Mitroi contextul în care emitenţii de la BVB aleg să returneze cash către acţionari. Însăşi faptul că fac acest lucru arată, însă, că au ieşit din etapa dificultăţilor de returnare a capitalului către investitori.

Poate că nu e cel mai eficient, dar emoţional este bine

Distribuirea de dividende exprimă o gratitudine a managementului faţă de acţionarii care aleg să stea alături de companie, dar nu sunt eficiente din punctul de vedere al randamentului nominal şi real investit. Într-o lume marcată de marje mici pe tot lanţul trofic (deponent, investitor, companii), în care investitorii sunt atenţi la fiecare procent, dividendele au un rol emoţional important, mai spune Mitroi, care predă un curs de finanţe personale şi comportamentale la Bucureşti.

O răsplată după un an de perpelire

Cei mai mulţi emitenţi au oferit randamente ale dividendului peste reperul de 3,5% pe care îl putem avea în vedere ca relevant pentru depozitele cu scadenţa la un an. Aşadar, cei care au în vedere un orizont mai mare de şase luni şi care pot trece peste fluctuaţiile inerente de pe Bursă, au şi varianta unui plasament în acţiunile purtătoare de dividende.
Investiţia de venit (dividend) este una pe termen lung; eşti obligat să cumperi şi să stai pe risc până la data dividendului, aminteşte Mitroi, care aduce în atenţia investitorilor şi reversul medaliei: "Orice corecţie poate să pulverizeze dividendele".   

Capitalul românesc este temător după dezastrul bulei imobiliare

Activitatea slabă de pe Bursă ar putea fi un avertisment că economia românească traversează o perioadă de expectativă prelungită. "Deficitul de IPO-uri şi de tranzacţionare de capital privat denotă faptul că acum capitalul românesc este parcat", ne-a declarat Adrian Mitroi. Acesta nu plăteşte dividend după ce a fost vătămat când a părăsit mediul de afaceri propriu-zis la jumătatea deceniului trecut pentru investiţii greşite în imobiliare şi în active financiare. Capitalul autohton ar putea reveni treptat, însă acesta apare ca un proces de durată.

Sursa: www.curierulnational; 9 aprilie 2014; autor Adrian Panaite

joi, 3 aprilie 2014

Emisiunea ”Prime Time Business” 27 Martie 2014, cu Adrian Mitroi - The Money Channel




luni, 31 martie 2014

Emisiunea ”Ultima ediție” TVR 1 - 30 martie 2014 - despre cresterea accizei la carburanti

marți, 11 februarie 2014

Semioptimism în birourile şefilor marilor companii

Numărul directorilor executivi care anticipează creşterea afacerilor a crescut cu 62%, faţă de anul trecut
Cei mai optimişti sunt directorii executivi din telecom, media şi industrie, care anunţă creşteri ale profiturilor de peste 30%
Mitroi: Becurile de pe bordul avionului nu sunt încă verzi, sunt doar portocalii

Şefii marilor companii din România privesc cu o încredere mai mare evoluţia afacerilor în acest an. Potrivit unui studiu realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală EY România, circa 40% dintre directorii executivi ai marilor companii care activează pe plan intern sunt încrezători în afacerile lor, un procent net superior faţă de anul trecut, când doar 25% din respondenţi îşi exprimau optimismul faţă de evoluţia afacerilor în 2013.
În timp ce aproximativ 51% dintre executivi au anunţat că se aşteaptă la o creştere a profiturilor între 1% şi 10%, alţi 19% speră la creşteri între 10% şi 20%. Circa 7% dintre directorii marilor companii, în special cei din telecomunicaţii, media şi industrie anticipează o creştere chiar de peste 30%.
Analistul economic Adrian Mitroi a explicat, pentru Curierul Naţional, că optimismul mai ridicat al şefilor marilor companii poate fi explicat prin câteva argumente "uşor pozitive". "La modul general, optimismul acestora ar putea avea în vedere politica monetară actuală, care nu mai este atât de restrictivă, ci este chiar acomodativă. De asemenea, această viziune ar putea fi determinată şi de politica fiscală actuală, care este oarecum neutră şi cu aluzia de relaxare. Dar aici nu mă refer şi la cazul CAS. Un alt motiv al optimismului ar fi că, până acum, companiile s-au strâns cât au putut. Au redus cheltuielile, au scăzut salariile, criza a determinat şi o creştere a productivităţii. Cu toţii muncim de două ori mai mult şi probabil la jumătate din banii pe care îi luam înainte de criză. Totodată, condiţiile economice actuale încă nu sunt favorabile, dar am trecut de perioada mai grea de mentenanţă, de supravieţuire. Dacă ar fi să ne uităm la economie ca un pilot la bordul avionului, vedem că beculeţele nu sunt roşii, dar nici verzi. Sunt portocalii", a afirmat Adrian Mitroi.
În timp ce a explicat că nivelul mai mare de optimism din telecomunicaţii şi media ar putea fi explicat prin faptul că nu sunt domenii unde să se fi făcut investiţii imobiliare mari, agricultura şi industria au motive reale de optimism. "Am devenit exportatori neţi atât în industrie, cât şi în agricultură. În agricultură, în ultimii doi ani, avantajele comparative s-au transformat în avantaje competitive", a subliniat analistul.

Adevărata creştere economică nu constă în creşterea afacerilor şi a profitului

Acesta a afirmat că adevărata creştere a economiei nu constă în creşterea afacerilor şi a profiturilor companiilor. "Creştere economică este atunci când se investeşte în crearea de noi locuri de muncă, cu salarii mai mari, iar companiile vor creşte investiţiile de capital", a punctat Adrian Mitroi.
La sondajul EY România, 37% dintre executivii marilor companii au răspuns că vor menţine numărul de angajaţi, în timp ce 49% au spus că vor angaja pe parcursul acestui an. Însă cei mai mulţi (30%) au anunţat că personalul va creşte cu 1-5%. Un procent de 14% au afirmat că vor opera reduceri de personal, în acest an.

Creditul rămâne principala sursă de finanţare

Potrivit studiului EY România, în 2014, principala strategie de finanţare a investiţiilor rămâne creditul bancar. Astfel, 49% dintre respondenţi afirmă că vor apela la această sursă de finanţare, procent în creştere de la 45% în 2013. În paralel, emisiunea de acţiuni înregistrează o scădere, de la 20% în 2013, la 12% în 2014.
O opţiune nouă privind metodele de finanţare apare discret în răspunsurile liderilor de business din România, şi anume accesarea fondurilor europene, menţionată de doar 2% dintre cei chestionaţi.
Comparativ, în 2013, creditele bancare au fost principala sursă de finanţare pentru 54% dintre cei chestionaţi, procent în creştere faţă de 47% în 2012. Doar 10% dintre liderii de business au apelat la emisiunea de acţiuni pentru finanţarea investiţiilor în 2013, în scădere faţă de 18% în 2012.
Link: http://curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2014-02-11/Semioptimism+in+birourile+sefilor+marilor+companii
Sursa: http://curierulnational.ro; 11 februarie 2014; autor Adrian Ungureanu

joi, 30 ianuarie 2014

Romanii vor putea schimba moneda in care au luat credit. Vezi ce recomanda analistii

Principalul avantaj al conversiei creditelor din valuta in lei, un drept castigat de clienti la finalul anului trecut, in urma votului Parlamentulului European, il reprezinta eliminarea riscului valutar. Business24 explica de ce astfel de "pariuri" financiare raman, totusi, nerecomandabile in viziunea analistilor.
Principalele trei riscuri asumate de catre intitutiile de credit in relatia cu clientii sunt riscul de credit (al bonitati individului), riscul de valuta si riscul ca poate nu are fonduri pe perioada pe care da creditul acela. Iar toate aceste riscuri, se vor comasa in preturi mai mari, potrivit specialistilor contactati de Business24.
Potrivit unei noi directive europene, institutiile de credit vor fi obligate sa negocieze dobanzile clientilor care cer conversia in lei a creditelor in valuta. Directiva adoptata la finele anului trecut si care vizeaza protectia clientilor bancari va intra in vigoare in primavara acestui an si va trebui transpusa in legislatia nationala in termen de doi ani.
"Sunt foarte multi pretendenti la stabilitatea financiara, iar o entitate care se numeste banca, desi are un rol social important, este in primul rand o entitate privata care functioneaza pe principii private, de transaparenta si de responsabilitate. Sa nu uitam ca perspentiva este mult mai lunga", a declarat pentru Business24 analistul financiar, Adrian Mitroi.
Depozitele au maturitati scurte, in timp ce creditele au cu totul alte maturitati. Depozitele sunt majoritar in lei, iar creditele sunt majoritar in euro. Toate aceste transformari de maturitate, de valuta si de dobanzi invita la costuri suplimentare pe care trebuie sa le pateasca cineva. Tocmai de aceea, trebuie avut in vedere celalalt orizont de timp, cel al trecerii la moneda euro.

Se va "paria" pe diferentialul de dobanda?

Clientii bancari cu credite ipotecare trebuie sa aiba in vedere, potrivit analistilor, ca intr-un orizont de timp sub 10 ani se va trece la moneda europeana.
"Oamenii nu vor mai face pariu pe diferentialul de dobanda. Atat de apropiate vor fi dobanzile, incat trendul de rezerve minime obligatorii va semana, deci dat fiind ca intram in 'compactul bancar', diferentele si arbitrajul pe care il vor face atat institutiile de credit cat si indivizii vor fi foarte mici", este de parere analistul financiar Adrian Mitroi.
Aveam aparent o bonitate mai buna si o capacitate de indatorare mai mare datorita faptului ca moneda la care ne imprumutam purta o dobanda mai mica, dar ea nu avea niciunde pretul riscului valutar. Intr-o piata financiara moderna in care ne aflam in momentul de fata, pozitiile acestea de favorabilitate ale unui jucator, fie ca este vorba de creditor sau de debitor, nu sunt pe termen lung, sustine Mitroi.
"Ceea ce pare astazi o achizitie foarte buna, se poate sa fie infirmat la urmatorul ciclu economic. Pariurile de gen financiar sunt nerecomandabile. Ele pot parea atractive, dar se pot tranforma in pozitii defavorabile. Acest risc inerent pe care il avem, pentru ca nu avem finantare, trebuie platit. Nu putem dintr-o data sa ne finantam la fel de ieftin si pe moneda locala, fata de euro, mai ales ca moneda locala are intr-un fel sau altul un orizont finit de existenta. Atat creditorul cat si debitorul vor invata ca toate deciziile care apar la momente favorabile se pot transforma la un moment dat in nefavorabile", sustine analistul. 
Sursa: www.business24.ro; 20 ianuarie 2014; autor Roxana Gicovanu

miercuri, 29 ianuarie 2014

INTERVIU Adrian Mitroi: Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic

Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic, afirmă Adrian Mitroi, membru al conducerii CFA România, în calitate de lector, Investiții și Finanțe Comportamentale, la Academia de Studii Economice.
Acesta a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre balanța de plăți, fluxul de investiții străine directe (ISD), creditele neperformante și inflație.
AGERPRES: Creditele intragrup din noiembrie 2013 au crescut volumul investițiilor străine directe în primele 11 luni ale anului trecut. Cum vi se pare dinamica investițiilor străine directe?
Adrian Mitroi: Refluxul de dezintermediere este de neoprit, mai ales în sectoarele care nu mai au potențial. Capitalul asiatic este cel important de utilizat, este cel cu cea mai mare răbdare, pro industrie și construcție pe termen lung de avantaj comparativ. Capitalul european vine doar prin fonduri și nu direct — cel care ar fi creat joburi productive, adevărate, sustenabile, bine plătite, competitive. Economiile de sursă ale acestui capital au nevoie la fel de mult de aceste fonduri, deci competiția s-a mutat din planul țărilor de destinație în planul competiției între țări dezvoltate și țări în dezvoltare.
AGERPRES: Au tot apărut voci care spun că avem un deficit mic de cont curent. Nu credeți că, de fapt, acest deficit mai mic este dat, în special, de lipsa ISD-urilor și că nu este creat de balanța import/export?
Adrian Mitroi: Logica dumneavoastră este corectă. Combinația bună a momentului (2222 — pentru creștere, inflație și cele două deficite) cu un curs ușor depreciat este tot ce putem face bine acum din punct de vedere al mixului de macro politici. Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic. Din plan extern, anul 2014 va fi unul dificil pentru piețele în dezvoltare. Economiile din Argentina, Turcia, Brazilia, Filipine, Africa de Sud, Rusia, China și India pierd din viteză în favoarea țărilor mai dezvoltate (cine ar fi crezut asta acum ceva timp?). În plus, cel mai riscant factor nou este corelația nefericită a acestor evenimente. O regulă dură a finanțelor moderne spune că în piața aflată în corecție, corelația între valorile activelor și afacerilor ține să crească, adică strategia de diversificare — de speranță că nu toate plasamentele merg prost în același timp, își pierde din eficiență. În fața acestui risc global, cei ca noi, mai puțin vinovați și cu temele de macrostabilitate mai bine făcute, plătesc consecințele neintenționate. De exemplu, presiunea ușoară dar susținută pe valoarea activelor financiare și a monedelor.
Presiunea pe monedele emergente va continua în primul rând din cauza incertitudinii dinspre cei doi mari jucători economici ai lumii, SUA și China. În acest context global economic, dar și politic, mai degrabă incert, cred că noi avem o fereastră bună de oportunitate să folosim accizele mai mari pentru proiectele strategice de infrastructură și să scădem CAS, pro business. Ce pierdem la accize sigur câștigăm la curs valutar și la cel al petrolului. Un lucru este cert de acum, nu avem motive să mai întârziem reformele de fond. Economic, situația globală nu se îndreaptă nici repede nici ușor.
AGERPRES: Ce părere aveți de reducerea dobânzii de politică monetară și a rezervelor minime obligatorii la început de an?
Adrian Mitroi: Încă un pas. Cred că 3,5% este nivelul cel mai mic care se acomodează în economie. Strategia de Carry-Trade pe leu trebuie să fie în continuare ușor atractivă pentru capitalul extern de portofoliu: împrumut la rată fără risc, în monedă fără risc (euro) și plasament pe termen scurt la rată fără risc, în moneda cu risc (leu). Investitorul poate fi convins de acest procent, măcar 1-2% dobânda reală. Acest capital străin preferă să cumpere titluri de finanțare a deficitului și pentru că nu se teme de cea de-a doua condiție necesară pentru această strategie/plasament — cea a stabilității monedei de plasament (leu). Aceasta este în grija băncii centrale, copilotul politicilor guvernamentale de finanțare cât mai ieftină a deficitului.
Un risc secundar, dar important, este cel al închiderii de robinet monetar dinspre FED. Euro este în continuare o monedă apreciată față de dolar (de fapt dolarul este o monedă depreciată smart de către FED). O depreciere a euro față de dolar — o consecință firească a închiderii doar ușoare a robinetului — face cu atât mai atractivă strategia de carry trade pe leu/euro. Dacă va fi așa, ar mai fi loc de acomodare, asta dacă celelalte riscuri, în special cele globale, nu înclină balanța către înăsprire monetară.
În plus, pentru prima jumătate de an mai este loc de reducere de rezerve, mai este spațiu monetar și pentru reducere de dobândă, dar prudența va însemna mai degrabă wait and see (așteaptă să vezi — n.r.).
AGERPRES: CORE 2 ajustat este negativ, cel puțin la finalul lunii noiembrie era la—0,21%, pentru a doua lună consecutiv. Cum comentați?
Adrian Mitroi: Trend ca în modelul european, exact la fel pentru economiile performante inclusiv pentru Europa de Sud. Procesul susținut de deflație este un teritoriu necartografiat despre care avem cărți scrise doar în limba japoneză. O certitudine am putea avea despre cauza acestui proces: revenirea economică (incertă și temporară) s-a bazat doar pe monetarism și bail — out politic, nu pe reforme structurale, deci nu a creat și nu va crea joburi (bine plătite). Mai ales că joburile pe acest nou ciclu sunt altele decât cele care existau înainte de Marea Recesiune. O monedă prea tare pentru unii și prea slabă pentru alții, cu o dobândă prea mare, respectiv mică, cu ajustarea insuficientă a calificărilor și nevoia de recalificare, supraeducația, mobilitatea redusă, competitivitatea fragilă, sisteme sociale depășite — sunt toate subiecte de reformă structurală amânată cu rezultat în deficit de competitivitate.
Pentru politicianul european (față de cel american care a denumit anul 2014 — anul acțiunilor hotărâte de reformă economică), strategia cea mai zen este să aștepte un recul economic în Asia și în țările emergente, care mai poate împrumuta timp pentru aceste reforme întârziate.
În ceea ce ne privește, agricultura devine încet dar sigur un pilon de bază pentru noi, aducător de creștere economică dar și de prețuri mai favorabile local. Pe noul ciclu economic, când vom deveni exportatori și de agricultură, pe lângă industrie, ne construim noul avantaj competitiv sustenabil.
AGERPRES: Vă așteptați să scadă rata creditelor neperformante în a doua parte a anului?
Adrian Mitroi: E un procent mare pentru că reprezintă o politică atentă și strictă de reglementare. Este și prețul economic pe care îl plătim fiecare pentru excesele consumeriste și investiționale din perioada de boom. Este și motivația pentru care dinamica de credit va stagna, dar este și un purgatoriu folositor economic — pune presiune pe realocarea activelor și capitalului spre alte sectoare, cu potențialul potrivit noului ciclu economic, mai competitive și mai puțin bazate pe active de confort (imobiliare) și mai mult pe active de producție (teren agricol, imobiliare de investiții). Acest proces este necesar și firesc, ca zăpada și viscolul de afară — foarte bun pentru agricultură.
Link: http://www1.agerpres.ro/economie/2014/01/28/interviu-adrian-mitroi-macrostabilitatea-economica-locala-este-expusa-la-posibile-contre-dinspre-politic-16-18-26
Sursa: AGERPRES; 28 ianuarie 2014; autor: Florin Bărbuță; editor: Andreea Marinescu; Foto: ALEX MICSIK

miercuri, 22 ianuarie 2014

The Money Channel_15 ianuarie 2014, invitat Adrian Mitroi

joi, 9 ianuarie 2014

Retrospectiva anului 2013 la The Money Channel_Invitat Adrian Mitroi

Neuroeconomics_CFA Institute