Guvernul nu mai vrea înapoi banii primiți în plus de bugetari

Angajații statului care aveau de dat bani înapoi vor fi iertați de datorii, a decis Senatul, o decizie finală în acest caz urmând a fi luată însă în Camera Deputaților. Analiștii financiari atrag însă atenția că măsura pare mai degrabă una electorală și că facilitățile acordate acum ar putea fi anulate după alegerile prezidențiale.

Propunerea legislativă anterioară scutea de plata acestor sume numai profesorii, dar acum a fost extinsă la toate categoriile de angajați bugetari. Sumele încasate în plus și care ar fi trebuit restituite au fost considerate nelegale de mai multe instituții de control ale statului.

Suma totală înseamnă 300 de milioane de lei, dar autoritățile susțin că bugetul nu va avea de suferit în nici un fel. Ministrul muncii Rovana Plumb spune că acești bani nu au fost luați în calcul la capitolul venituri, așa că nu se pierde nimic.

Plenul Senatului a extins amnistierea de la personalul din învățământ la toți bugetarii care au obținut venituri de natură salarială constatate a fi nelegale prin rapoartele Curții de Conturi sau alte instituții de control, aceștia fiind exonerați de la restituirea sumelor.

Astfel, senatorii au adoptat un amendament care a extins aplicabilitatea unei propuneri legislative care prevedea inițial scutirea de la restituirea sumelor din venituri salariale, constatate nelegale, de la cadrele didactice la întregul personal bugetar. Amendamentul, propus de comisia pentru muncă, a făcut ca Guvernul să-și schimbe poziția inițială, împotriva propunerii legislative, într-una în favoarea actului normativ.

Ministrul muncii Rovana Plumb, prezentă la dezbateri, a susținut propunerea legislativă, menționând că măsura ar fi o reparație pentru bugetari.

”Din 2012, de când am preluat guvernarea, guvernul Ponta se luptă și ia măsuri pentru repararea nedreptăților făcute de către fosta guvernare, iar proiectul de lege care astăzi este în dezbatere se înscrie pe această linie. Este vorba de repararea nedreptăților făcute profesorilor, cadrelor medicale, reprezentanților administrației publice locale și alte categorii de bugetari. De aceea, guvernul susține raportul pe care l-a întocmit comisia pentru muncă”, a afirmat ministrul.

Rovana Plumb a evitat să precizeze în cadrul dezbaterilor care este impactul bugetar al inițiativei legislative.

Propunerea legislativă, formulată de senatorul Liviu Pop, se referea inițial la scutiri aplicate profesorilor din trei localități din județul Hunedoara, fiind retrimisă în parlament de președintele Traian Băsescu, care a reclamat printre altele faptul că legea este discriminatorie aplicându-se doar persoanelor din anumite localități.

Ulterior, inițiativa legislativă a fost amendată de senatorii din Comisia de muncă, măsura amnistierii fiind aplicată tuturor bugetarilor.

Parerea analistului financiar Adrian Mitroi

Link: guvernul-nu-mai-vrea-inapoi-banii-primiti-plus-bugetari

Sursa: RFI Romania; autor Cătălin Lența; 2 septembrie 2014

Procesul de dezinflaţie "va continua"

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu prezintă raportul trimestrial asupra inflaţiei. Banca Centrală prognozează o inflaţie de 2,2% pentru finalul acestui an şi de 3% pentru 2015.
Banca Nationala a Romaniei anunţa luni că a redus atât dobânda cheie cât şi prognoza de inflaţie.
Consiliul de administraţie al BNR a redus dobânda de politică monetară de la 3,5% pe an la 3,25% pe an, măsură care se aplică din 5 august. Banca Centrală a revizuit în scădere prognoza de inflaţie de la 3,3% la 2,2% pentru sfârşitul acestui an.
Evoluţia se datorează unor factori conjuncturali, cum ar fi preţurile produselor alimentare, aprecierea leului, influenţa preţurilor de import ce reflectă parţial nivelurile joase ale inflaţiei din zona euro.
Audio: Ce inseamnă aceste lucruri pentru economie, dar şi pentru populaţie aflaţi la Apel Matinal de la analistul economic Adrian Mitroi.

Link: www.romania-actualitati.ro

Sursa: www.romania-actualitati.ro; 6 august 2014; Emisiunea ”Apel matinal”

The Money Channel_15 ianuarie 2014, invitat Adrian Mitroi

http://www.youtube.com/watch?v=rxVOfCtBTdQ

Retrospectiva anului 2013 la The Money Channel_Invitat Adrian Mitroi

 http://www.youtube.com/watch?v=RGMO_DjKbJw

Neuroeconomics_CFA Institute

NeuroEconomics

Cover story în Revista ”Piața financiară” - Prudența macro, măsură anticiclică înțeleaptă

                

Sursa: http://www.piatafinanciara.ro/#; Revistă lunară financiar-bancară, nr. 12(217); decembrie 2013

Cover story în Revista ”Piața Financiară” (ed. aniversară) - Bugetul 2014. România cu două viteze

Sursa: www.piatafinanciara.ro; nr. 11 (216); noiembrie 2013; Revistă lunară financiar-bancară; ediție aniversară 18 ani

Peisajul bancar se va schimba radical în 2014. Vezi ce se anunță!

Un proces amplu de fuziuni și achiziții bancare, specializarea unor bănci pe anumite segmente de clientelă, stagnarea creditării și schimbările de acționariat se numără printre aspectele care vor caracteriza sistemul bancar în 2014.
Date fiind și presiunile reglementărilor europene de anul viitor și costurile implicate de acestea, o parte din instituțiile de credit, nemaiavând capacitatea să susțină rolul de bănci comerciale universale, vor încerca să acorpere doar un anumit segment de clientelă și se vor orienta și spre schimbări de acționariat.
"Vine un val important de reglementări europene care țin de Basel III și de uniunea bancară și care va necesita ca acționarii existenți sau noi, să aibă suflu de capital necesar care să le permită să țină pentru următorul ciclu instituția în proprietate. Eu cred că, mai degrabă, vor avea loc mai multe schimbări de acționariat și mai puțin de fuziuni" a declarat pentru Business24 Adrian Mitroi, secretar general al CFA (Chartered Financial Analyst - Asociației Analiștilor Financiari din România).

Schimbări majore în peisajul bancar

În 2014, peisajul bancar românesc se va schimba destul de mult și vor fi destul de puțini jucători existenți și în momentul de față care vor putea să continue ca până acum o activitate de bancă universală în adevăratul sens al cuvântului.

Reducerea expunerilor, prioritatea oamenilor în 2014

Procesul de dezintermediere va continua în 2014. Chiar dacă prețul creditului a scăzut, există un dezavantaj net pentru debitor de a plăti creditul și de a avea randament scăzut la depozite.
"Cei care au credite vor prefera să își reducă expunerile, iar cei care nu au, se vor gândi de două ori înainte de a solicita un credit și vor vrea, nu nepărat prețuri mici, ci mai multă certitudine economică. Mai nou, chiar dacă avem rating mai bun, percepție mai bună, creștere economică, deflație și multe argumente macroeconomice favorabile, avem și incertitudine politică. Intrăm într-o zonă a politicului. Urmează alegeri, iar percepția va fi spre dezintermediere. 

Va fi mai favorabil să își stingi creditul, decât să economisești" afirmă analistul economic Adrian Mitroi.
În același timp, grija băncilor va fi majoritar îndreptată spre portofoliul existent și mai puțin pe portofoliul viitor. Portofoliul existent cere încă foarte multă atenție și mai poartă încă incertitudine, potrivit analistului.
"Când ai grija portofoliului existent, probabil pentru cel nou vei prefera să fii mai precaut, însemnând credite mai puține pe termen lung și sigur mai puține în valută. Probabil, vom rămâne în zona produselor care se acordă atât corporațiilor, cât și indivizilor, pe termen scurt: creditele de consum, creditele de capital de lucru și, mai puțin, cele de investiții, care creează creștere economică" concluzionează secretarul general al CFA, Adrian Mitroi. 

Mai mult: http://www.business24.ro 

Sursa: www.business24.ro; 10 decembrie 2013; autor Larisa Nicolae

Inregistrarea Emisiunii TVR1 ”Ultima Editie” - 24 noiembrie 2013

http://www.tvrplus.ro/editie-ultima-editie-155526

Cresterea ratingului de tara al Romaniei, semn vital pentru investitorii straini

Ratingul atribuit Romaniei, confirmat la "BB+", reflecta o imbunatatire a fundamentelor economiei si da semnal in piata ca Romania este intr-o perioada de stabilitate economica, potrivit specialistilor contactati de Business24.
Agentia de evaluare financiara, Standard & Poor's, a imbunatatit perspectiva ratingului Romaniei de la "stabila" la "pozitiva" si a confirmat calificativul la "BB+", reflectand cresterea semnificativa a exporturilor, consolidarea fiscala si stabilitatea sectorului financiar.
Confimarea ratingului reflecta progresele constante ale Romaniei in privinta ajustarii economiei catre cererea externa, consolidarea fiscala si intarirea stabilitatii sectorului financiar, se arata in comunicatul S&P.
"In general, agentiile americane ne-au privit mai critic, iar daca acum avem si din partea de peste ocean mai multa favorabilitate, acesta este un mesaj de interes investitional. Suntem pe drumul cel bun" a declarat pentru Business24 Adrian Mitroi, secretar general al CFA (Chartered Financial Analyst - Asociatiei Analistilor Financiari din Romania).
Este o confirmare ca acest gen de mix de politici economice, fiscale si monetare, dar si cu usoara restrictivitate pe fiscalitate este o politica potrivita, sustine analistului economic.

Aversiunea fata de risc este inca destul de mare

Chiar daca Romania devine mai competitiva si acest rating vine ca o confirmare, analistii economici avertizeaza si sustin ca "trebuie sa fim precauti" avand in vedere ca mai exista si o serie de disfunctionalitati economice interne si probleme de buget, o perspectiva politica care poate duce oricand la volatilitate.
Moody's evalueaza Romania cu rating "Baa3", cu perspectiva negativa, iar Fitch cu "BBB-", cu perspectiva stabila. Ambele ratinguri sunt pe ultima treapta a categoriei recomandate investitorilor, S&P fiind singura dintre cele trei mari agentii de rating care evalueaza Romania cu rating din categoria nerecomandata investitorilor (junk).
"Concluzia este ca economia devine mai competitiva. Din nefericire trebuie sa muncim mai mult pentru aceleasi beneficii economice, dar avantajul fundamental este ca Romania pe ansamblu si entitatile economice, au devenit ceva mai competitive. Daca mai punem un rating favorabil si pe moneda interna si pe moneda externa, dar si pe termen mediu si pe termen mai lung, atunci Romania se poate imprumuta mai bine chiar si pe termen mai lung, nu doar pe termen scurt cum am facut-o pana acum, cu avantajul de a se finanta peste lungimea unui ciclu economic" sustine Adrian Mitroi.

Alba Iulia, primul oras din Romania cu rating Moody's

Alba Iulia, oras cu 60.000 de locuitori, a devenit prima municipalitate romaneasca evaluata de o agentie de rating. Agentia Moody's Investors Service a publicat ratingul "Ba1" pentru municipiul Alba Iulia, acelasi cu ratingul acordat de Moody's oraselor Budapesta si Zagreb.
Moody's a anuntat, marti, ca a atribuit orasului Alba Iulia ratingul "Ba1", cu perspectiva negativa, sustinut de managementul prudent al bugetului local si de rezervele "confortabile" de bani, dar limitat de capacitatea municipalitatii de a atrage venituri si de posibila crestere a gradului de indatorare.
Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a declarat intr-o conferinta de presa, ca a simtit nevoia unei evaluari externe pentru a vedea, o data in plus, care este situatia institutiei pe care o conduce, in vederea accesarii unor viitoare fonduri europene.

Link: http://www.business24.ro/standard-poor-s/rating/cresterea-rating-ului-de-tara-a-romaniei-de-catre-standard-poor-s-vazuta-ca-un-semnal-pentru-investitorii-straini-1538307                                                              Sursa: www.business24.ro; 22 noiembrie 2013; autor Larisa Nicolae

Inregistrarea Emisiunii TVR 1 ”Ultima editie”, invitat Adrian Mitroi, 10 noiembrie 2013

http://www.tvrplus.ro//editie-ultima-editie-150178

Cum este afectat sistemul bancar de noul tavalug fiscal. Vezi cum va fi influentata creditarea

Recentele taxe si impozite, introduse sa "hraneasca" sistemul bugetar, au creat incertitudinii in ceea ce priveste vulnerabilitatea sistemului bancar vis-a-vis de sistemul fiscal.

Noile taxe, dar si impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra economiei ar putea sa afecteze atat direct, cat si indirect sistemul bancar, sustin specialistii contactatii de Business24.

In ce masura poate fi afectat sistemul bancar

Din punctul de vedere al analistilor, exista efecte nuantate "pe diverse ramuri si diversi operatori economici". Intr-o prima perspectiva, impactul este negativ asupra economiei, insemnand cel mai probabil o incetinire a revenirii economice.

Adrian Mitroi (CFA): "Eu vad partea plina a paharului"

Adrian Mitroi, secretar general al CFA (Chartered Financial Analyst - Asociatiei Analistilor Financiari din Romania) sustine insa ca nu exista doar efecte critice ale unor taxe mai mari, ci si beneficii.
"Eu nu vad doar partea goala a paharului, vad si beneficii ale acestor taze. Procesul de dezinflatie reusit pana acum este un rezultat al disciplinei financiare impuse de catre finantatorii institutionali. Faptul ca suntem in management de deficit are si beneficii. Cel mai mare minus este ca managementul deficitului nu ajuta prea mult la cresterea economica, in schimb inseamna disciplina, inseamna politici precaute, fiscale si monetare, inseamna o banca centrala care are confortul sa puna, pe langa politicile fiscale care sunt restrictive, si o nuanta de politici monetare acomodativa, adica sa compenseze strictetea fiscala cu un pic de relaxare monetara" a declarat pentru Business24 Adrian Mitroi.
Politica monetara va fi obligata sa compenseze strictetea fiscala, insemnand un suport dat la credite si la serviciul datoriei, iar creditele noi vor fi mai atragatore si mai ieftine, considera secretarul general al CFA.

Mai mult: http://www.business24.ro/banci/banci-romania/cum-este-afectat-sistemul-bancar-de-noul-tavalug-fiscal-vezi-cum-va-fi-influentata-creditarea-1537531

Sursa: www.business24.ro; 7 noiembrie 2013; autor Larisa Nicolae

Estimări 2013-2014

Acordul de finanţare instituţională, care va fi negociat României oferă un element cheie în stabilirea priorităţilor financiare - menţinerea opţionalităţii acestor politici de macrostabilitate. Astfel, odată ce avem uşa deschisă la partenerii finanţatori, suntem mai bine pregătiţi să articulăm şi o agendă naţională de creştere şi de îmbunătăţire a nivelului de trai. Atât timp cât investiţiile străine se vor face preponderant în datorie publică, şi nu în întreprinderi, avem nevoie de compensarea oferită de finanţarea cursivă instituţională, de tip FMI.

Investiţiile de capital creează joburi, pe când cele de portofoliu şi de achiziţie de deficit public (deşi favorabile cursului şi dobânzilor, şi deci implicit finanţării acestor deficite), sunt neîngăduitoare cu amânările sau ezitările noastre macroeconomice. România câştigă prin reglaj fin între macrostabilitate şi creştere economică; dacă între timp reuşim şi eliminarea graduală apoi totală a subvenţiilor şi a arieratelor, atunci avem o combinaţie favorabilă, într-un context extern pe care îl estimez pesimist, cel puţin pe termen mediu.

1. Creşterea economică, deşi pozitivă şi mai mare, prin comparaţie cu UE, va rămane în teritoriul mai puţin decât suficient. Tracţiunea economică va veni mai mult din interior şi mai puţin din exterior, însă deficitul de cerere persistent nu se va ameliora semnificativ decât la începutul noului ciclu economic (>2015, probabil). Cu un an agricol bun şi cu scăderea preţului la materii prime, auspiciile economiei româneşti sunt astfel uşor pozitive.

Dacă echilibrul se păstrează, atunci un curs stabil şi dobânzi de politică monetară în scădere pot indica un parcurs bun.

2. Economia are un deficit de solvabilitate şi nu de lichiditate. Pentru creştere economică este nevoie de credit privat. Creditul instituţional (FMI) are orizonturi scurte, este, în general, aşezat pe principii politice şi de apartenenţa la UE, dar nu este aducător de creştere economică şi de joburi mai bine plătite. Aceste realizări sunt consecinţe doar ale creditului privat, care, la rându-i, este ulterior investiţiilor de capital private. Solvabilitatea este, mai degrabă, influenţată de elemente de ordin structural şi de ciclu economic. Îmbunătăţirea solvabilităţii unui debitor se poate face, ori prin dezintermediere, ori prin capitalizare. Dezintermedierea este cu mult mai ineficientă în capitalizarea unei entităţi economice decât aportul de capital şi totuşi este deocamdată preferată de investitori, în special, pentru că randamentele aşteptate nu sunt suficiente. Aceasta este una din consecinţele neintenţionate ale deluviului monetar alimentat de marile bănci centrale.

Nu ar trebui să avem modificări substanţiale ale RMO în lei.

3. Luând în considerare şi ceea ce se întamplă în regiune şi în Uniune, interesul pentru atenuarea riscului valutar devine preponderent: adică, politicile macro vor sugera creditarea în moneda locală, evitarea celei în alte monede şi, deci, eliberarea de euro în economie se va duce, în special, spre domeniul capitalului (dezintermediere) şi, mai puţin, înspre creditarea pentru investiţii pe termen mai mult decât cel scurt.

Nu văd motive imediate de modificare a RMO în valută.