scrolltotop

joi, 31 iulie 2014

Ponta a spus, ASF execută: fondurile de pensii, invitate să investească în România

ASF intenţionează să revizuiască politica fondurilor de pensii, pentru a le crea cadrul direcţionării unor procente mai importante din portofolii spre investiţii directe în economie.
Anunţul de ieri al Autorităţii survine declaraţiilor premierului Victor Ponta potrivit cărora s-ar impune găsirea unei căi legislative prin care fondurile private de pensii să investească în România.
În prezent plasamentele acestora la Bursa de Valori Bucureşti se cifrează la 2,73 mld. lei.
Fondurile de pensii administrate privat au plasamente de 2,73 mld. lei în acţiuni ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, însă Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) intenţionează să revizuiască în viitor politica de investiţii a acestora pentru a le crea cadrul direcţionării unor procente mai importante din portofolii spre investiţii directe în economie, informează un comunicat al instituţiei remis ieri redacţiei.
Mişcarea ASF survine la exact o săptămână după ce premierul Victor Ponta declara că soluţia nu o reprezintă naţionalizarea fondurilor de pensii private - discutată în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional toamna trecută - ci aceea de a le deschide acestor entităţi calea pentru noi investiţii în economie. "Eu personal, ca prim-ministru, am ales ideea de a lăsa fondurile private şi de a găsi o soluţie împreună cu Comisia Europeană şi FMI de a deschide posibilitatea de investiţii pentru fondurile private dincolo de a cumpăra titluri de stat, şi către alte zone, către piaţa de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie", a spus marţea trecută şeful Guvernului.
Acum ASF menţionează că va opera modificări la nivelul cadrului desfăşurării activităţii fondurilor de pensii administrate private astfel încât acestea să îşi poată majora ponderea deţinerilor de acţiuni listate şi obligaţiuni corporative). Profesorul de investiţii Adrian Mitroi a atras atenţia pentru Curierul Naţional  că nu toate achiziţiile de pe Bursă ale fondurilor de pensii reprezintă finanţări directe ale economiei reale (nici măcar în cazul ofertelor publice primare şi secundare), ci doar majorările de capital sunt cele care aduc bani în companii.

Care sunt deţinerile fondurilor de pensii de la BVB

La data de 30 iunie 2014, fondurile de pensii private deţineau investiţii de 957 milioane lei în companii de importanţă naţională precum Romgaz SA (SNG), Electrica SA (EL), Transgaz SA Mediaş (TGN), Transelectrica SA (TEL), Nuclearelectrica SA (SNN), Antibiotice Iaşi (ATB), şi Oil Terminal (OIL), iar participaţiile în companii listate la BVB, excluzând societăţile financiar-bancare, totalizau 1,37 miliarde lei, informează ASF. Fondurile de pensii private au ponderi de peste 5% în acţionariatul Electrica, Transgaz, Compa, Alumil Rom Industry (ALU), Antibiotice şi deţineri de peste 10% din titlurile Bursei de Valori Bucureşti (BVB) - 12,02%, Ropharma (RPH) -13,56% şi Vrancart SA Adjud (VNC) - 15,32%.  Dacă se adună şi participaţiile la Fondul Proprietatea, la cele cinci societăţi de investiţii financiare şi la bănci, plasamentele fondurilor de pensii la Bursă se ridică la 2,73 mld. lei, din cele 15,7 miliarde lei cât reprezentau activele în administrare la data de 31 martie.
Ce pot face fondurile de pensii pentru economia naţională

Chiar dacă fondurile de pensii au inerent cheltuieli de administrare, acestea au capacitatea de a pune capitalul la lucru pe termen lung şi foarte lung (prin transformare de maturitate), dar şi cea de achiziţie mixtă de instrumente de proprietate (acţiuni) sau de credit (obligaţiuni), spune Adrian Mitroi, adăugând că acestea pot oferi un cost mediu de finanţare pe termen foarte lung cât mai corect şi corelat adecvat cu riscul inerent.
Lumea academică bate încă eficienţa financiară a schemelor de pensii private în cadrul economiilor dezvoltate, dar pentru economiile în stadiu de dezvoltare, beneficiul este mai uşor de evaluat. "Dacă performanţa investiţională absolută este discutabilă, în termeni relativi aceasta tinde să fie favorabilă, dar numai pe termen lung şi foarte lung (de exemplu, obţinerea de randamente la risc faţă de inflaţie, indici bursieri pasivi, riscul asumat, diversificare simplă temporală, sectorială sau pe instrumente) datorită, în cea mai mare parte, elongării orizontului investiţional", ne-a declarat analistul financiar.

Ce ar fi fost listările fără banii viitorilor pensionari
 
Fondurile de pensii private au fost active şi în cadrul ofertelor publice derulate de companiile de stat care au făcut pasul spre Bursă, acestea achiziţionând în medie aproximativ o cincime din pachetele puse în vânzare. Astfel, investiţiile directe în economie realizate prin intermediul listărilor depăşesc valoarea de 675 milioane de lei şi au reprezentat 19,47% din cererea internă de emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni ale companiilor de stat care au dorit să atragă capital pentru dezvoltare, menţionează comunicatul ASF.
Fondurile de pensii administrate privat au cumpărat 20,59% acţiunile oferite de Nuclearelectrica, în valoare de 58,5 milioane lei. Suma s-a cifrat la 252,7 milioane lei la oferta Romgaz când fondurile au absorbit 22,8% din ofertă, iar la Electrica aceasta a fost chiar mai mare, de 291 milioane lei pentru o alocare de 18,64% din pachetul care a făcut obiectul operaţiunii de piaţă. Fondurile de pensii au făcut plasamente şi în cadrul ofertelor publice secundare de la Transelectrica şi Transgaz, unde au cumpărat 23,7% şi, respectiv 8,24% din titlurile puse în vânzare şi pentru care au plătit 47 milioane lei şi, respectiv, 26 milioane lei.

Două treimi din bani, băgate în titluri de stat

Dincolo de aceste participări la ofertele publice, destinaţia covârşitoare a fondurilor de pensii private o reprezintă creditul guvernamental. Profesorul Mitroi ne-a atras atenţia că aceste entităţi finanţează oricum indirect economia prin cumpărările de titluri de stat, mai ales cele cu randament lung şi foarte lung.
Statistica ASF menţionează o proporţie de 67,51% a investiţiilor în obligaţiuni emise de Finanţele Publice din cele 14,84 miliarde lei cât reprezentau la 31 martie 2014 activele în administrarea fondurilor de la Pilonul II al fondurilor obligatorii. Acţiunile veneau pe locul doi abia cu 15,65% din totalul portofoliilor, urmate de depozitele bancare (7,07%), obligaţiunile corporative (4,33%) şi organisme de plasament colectiv (3,08%).
Deşi nu au aceleaşi constrângeri ale cadrului de reglementare ca şi în cazul fondurilor obligatorii, entităţile de la Pilonul III afişează o structură de alocare asemănătoare pentru cele 845,2 milioane lei avute în administrare. Astfel, deţinerile de titluri de stat însemnau 65,6% din portofolii, acţiunile 18,4%, depozitele bancare 7,73% şi obligaţiunile corporative 5,1%.

De ce este tentantă naţionalizarea fondurilor de pensii

Tocmai ponderea ridicată a deţinerilor de titluri de stat le aduce o vulnerabilitate ridicată fondurilor de pensii în măsura în care pentru guverne va exista totdeauna tentaţia guvernelor de a le naţionaliza, spun analişti din pieţele internaţionale.
Dacă Ungaria deja a luat măsuri directe în acest sens, iar Polonia a urmat-o îndeaproape, reţeta ar putea deveni mondială. Un studiu publicat chiar luna trecută de profesorii americani de la Universitatea Harvard Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff publicată sub antetul Fondului Monetar Internaţional, descrie cu lux de amănunte cum sectorul privat care a investit în bonduri guvernamentale ar trebui să fie expropriat pentru a se plăti datoriile naţionale. Laolaltă asigurări de viaţă, fonduri de pensii şi toate tipurile de forme care asigură retragerea după o viaţă de muncă ar urma să fie împiedicate să-şi revendice plasamentele la scadenţe. Prelungirea unilaterală a maturităţilor este una din propunerile FMI ca variantă a eliminării pericolului falimentelor statelor.
Prin documentul respectiv, practic, FMI ne spune că uriaşa datorie suverană nu poate fi redusă decât expropriind fondurile de pensii, comentează consultantul financiar Martin Armstrong care o califica pe Christine Lagarde, directorul Fondului, ca fiind "cea mai periculoasă femeie din lume".

România ar urma să meargă pe altă variantă

În noiembrie 2013, Guvernul României a avut discuţii cu FMI despre varianta unei posibile limitări a cotelor distribuite fondurilor private, după cum a afirmat şi premierul Ponta. "Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget", se arăta în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană la finele anului trecut.
Acum Victor Ponta a afirmat, însă, că mai inteligent ar fi să se găsească o cale legislativă prin care fondurile private de pensii să investească în România. Ridicarea presiunii pentru finanţarea deficitului bugetar al ţării creează premisele pentru ca tot mai multe resurse să fie lăsate la dispoziţia economiei private spre a fi accesate, iar o relaxare a structurilor de alocare a fondurilor de pensii din partea reglementatorilor ar veni în aceeaşi direcţie.
Adrian Mitroi consideră că trebuie să ne găsim calea noastră în ceea ce priveşte finanţarea economiei naţionale în contextul rescrierii regulilor jocului în lumea financiară post-criză. "Până ieri, lăudam sistemele altora, iar astăzi se dovedeşte că la nivel macro, de organizare şi funcţionare a pieţei financiare bancare şi de investiţii suntem în postura privilegiată a unei stabilităţi fără deficit, fără bailout cu bani publici, fără drama unor naţionalizări în tăcere sau îngrădiri de libertăţi economice sau antreprenoriale", a declarat pentru Curierul Naţional Mitroi, care ţine la Bucureşti un curs de finanţe comportamentale. "Este de ajuns să fii atent în călătoriile tale în Europa sau America să înţelegi că, totuşi, România este o ţară cu poziţie şi potenţial economic foarte bune, cel puţin atât timp cât nu încercăm să replicăm greşelile altora", a conchis profesorul de investiţii.  

Sursa: www.curierulnational.ro; autor Adrian Panaite; 23 iulie 2014

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu