INTERVIU Adrian Mitroi: Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic

Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic, afirmă Adrian Mitroi, membru al conducerii CFA România, în calitate de lector, Investiții și Finanțe Comportamentale, la Academia de Studii Economice.

Acesta a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre balanța de plăți, fluxul de investiții străine directe (ISD), creditele neperformante și inflație.

AGERPRES: Creditele intragrup din noiembrie 2013 au crescut volumul investițiilor străine directe în primele 11 luni ale anului trecut. Cum vi se pare dinamica investițiilor străine directe?
Adrian Mitroi: Refluxul de dezintermediere este de neoprit, mai ales în sectoarele care nu mai au potențial. Capitalul asiatic este cel important de utilizat, este cel cu cea mai mare răbdare, pro industrie și construcție pe termen lung de avantaj comparativ. Capitalul european vine doar prin fonduri și nu direct — cel care ar fi creat joburi productive, adevărate, sustenabile, bine plătite, competitive. Economiile de sursă ale acestui capital au nevoie la fel de mult de aceste fonduri, deci competiția s-a mutat din planul țărilor de destinație în planul competiției între țări dezvoltate și țări în dezvoltare.

AGERPRES: Au tot apărut voci care spun că avem un deficit mic de cont curent. Nu credeți că, de fapt, acest deficit mai mic este dat, în special, de lipsa ISD-urilor și că nu este creat de balanța import/export?
Adrian Mitroi: Logica dumneavoastră este corectă. Combinația bună a momentului (2222 — pentru creștere, inflație și cele două deficite) cu un curs ușor depreciat este tot ce putem face bine acum din punct de vedere al mixului de macro politici. Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic. Din plan extern, anul 2014 va fi unul dificil pentru piețele în dezvoltare. Economiile din Argentina, Turcia, Brazilia, Filipine, Africa de Sud, Rusia, China și India pierd din viteză în favoarea țărilor mai dezvoltate (cine ar fi crezut asta acum ceva timp?). În plus, cel mai riscant factor nou este corelația nefericită a acestor evenimente. O regulă dură a finanțelor moderne spune că în piața aflată în corecție, corelația între valorile activelor și afacerilor ține să crească, adică strategia de diversificare — de speranță că nu toate plasamentele merg prost în același timp, își pierde din eficiență. În fața acestui risc global, cei ca noi, mai puțin vinovați și cu temele de macrostabilitate mai bine făcute, plătesc consecințele neintenționate. De exemplu, presiunea ușoară dar susținută pe valoarea activelor financiare și a monedelor.

Presiunea pe monedele emergente va continua în primul rând din cauza incertitudinii dinspre cei doi mari jucători economici ai lumii, SUA și China. În acest context global economic, dar și politic, mai degrabă incert, cred că noi avem o fereastră bună de oportunitate să folosim accizele mai mari pentru proiectele strategice de infrastructură și să scădem CAS, pro business. Ce pierdem la accize sigur câștigăm la curs valutar și la cel al petrolului. Un lucru este cert de acum, nu avem motive să mai întârziem reformele de fond. Economic, situația globală nu se îndreaptă nici repede nici ușor.

AGERPRES: Ce părere aveți de reducerea dobânzii de politică monetară și a rezervelor minime obligatorii la început de an?
Adrian Mitroi: Încă un pas. Cred că 3,5% este nivelul cel mai mic care se acomodează în economie. Strategia de Carry-Trade pe leu trebuie să fie în continuare ușor atractivă pentru capitalul extern de portofoliu: împrumut la rată fără risc, în monedă fără risc (euro) și plasament pe termen scurt la rată fără risc, în moneda cu risc (leu). Investitorul poate fi convins de acest procent, măcar 1-2% dobânda reală. Acest capital străin preferă să cumpere titluri de finanțare a deficitului și pentru că nu se teme de cea de-a doua condiție necesară pentru această strategie/plasament — cea a stabilității monedei de plasament (leu). Aceasta este în grija băncii centrale, copilotul politicilor guvernamentale de finanțare cât mai ieftină a deficitului.

Un risc secundar, dar important, este cel al închiderii de robinet monetar dinspre FED. Euro este în continuare o monedă apreciată față de dolar (de fapt dolarul este o monedă depreciată smart de către FED). O depreciere a euro față de dolar — o consecință firească a închiderii doar ușoare a robinetului — face cu atât mai atractivă strategia de carry trade pe leu/euro. Dacă va fi așa, ar mai fi loc de acomodare, asta dacă celelalte riscuri, în special cele globale, nu înclină balanța către înăsprire monetară.
În plus, pentru prima jumătate de an mai este loc de reducere de rezerve, mai este spațiu monetar și pentru reducere de dobândă, dar prudența va însemna mai degrabă wait and see (așteaptă să vezi — n.r.).

AGERPRES: CORE 2 ajustat este negativ, cel puțin la finalul lunii noiembrie era la—0,21%, pentru a doua lună consecutiv. Cum comentați?
Adrian Mitroi: Trend ca în modelul european, exact la fel pentru economiile performante inclusiv pentru Europa de Sud. Procesul susținut de deflație este un teritoriu necartografiat despre care avem cărți scrise doar în limba japoneză. O certitudine am putea avea despre cauza acestui proces: revenirea economică (incertă și temporară) s-a bazat doar pe monetarism și bail — out politic, nu pe reforme structurale, deci nu a creat și nu va crea joburi (bine plătite). Mai ales că joburile pe acest nou ciclu sunt altele decât cele care existau înainte de Marea Recesiune. O monedă prea tare pentru unii și prea slabă pentru alții, cu o dobândă prea mare, respectiv mică, cu ajustarea insuficientă a calificărilor și nevoia de recalificare, supraeducația, mobilitatea redusă, competitivitatea fragilă, sisteme sociale depășite — sunt toate subiecte de reformă structurală amânată cu rezultat în deficit de competitivitate.

Pentru politicianul european (față de cel american care a denumit anul 2014 — anul acțiunilor hotărâte de reformă economică), strategia cea mai zen este să aștepte un recul economic în Asia și în țările emergente, care mai poate împrumuta timp pentru aceste reforme întârziate.

În ceea ce ne privește, agricultura devine încet dar sigur un pilon de bază pentru noi, aducător de creștere economică dar și de prețuri mai favorabile local. Pe noul ciclu economic, când vom deveni exportatori și de agricultură, pe lângă industrie, ne construim noul avantaj competitiv sustenabil.

AGERPRES: Vă așteptați să scadă rata creditelor neperformante în a doua parte a anului?
Adrian Mitroi: E un procent mare pentru că reprezintă o politică atentă și strictă de reglementare. Este și prețul economic pe care îl plătim fiecare pentru excesele consumeriste și investiționale din perioada de boom. Este și motivația pentru care dinamica de credit va stagna, dar este și un purgatoriu folositor economic — pune presiune pe realocarea activelor și capitalului spre alte sectoare, cu potențialul potrivit noului ciclu economic, mai competitive și mai puțin bazate pe active de confort (imobiliare) și mai mult pe active de producție (teren agricol, imobiliare de investiții). Acest proces este necesar și firesc, ca zăpada și viscolul de afară — foarte bun pentru agricultură.

Link: http://www1.agerpres.ro/economie/2014/01/28/interviu-adrian-mitroi-macrostabilitatea-economica-locala-este-expusa-la-posibile-contre-dinspre-politic-16-18-26
Sursa: AGERPRES; 28 ianuarie 2014; autor: Florin Bărbuță; editor: Andreea Marinescu; Foto: ALEX MICSIK