Popularizarea redusă şi structura ofertei mai puţin uşor de înţeles de către investitori sunt cauzele nesubscrierii integrale a emisiunii titlurilor de stat pentru populaţie.
Vineri a intrat la tranzacţionare la cota Bursei de Valori Bucureşti prima emisiune de titluri de stat pentru populaţie, a cărei valoare de 100 milioane lei a fost licitată numai în proporţie de 65% de investitori. Cum a fost oferta? „Oportună, dar puţin explicată destinatarilor şi încă neclară la modul de răscumpărare înainte de scadenţă“, ne răspunde analistul financiar Adrian Mitroi. El spune că investitorii ar fi putut să vină în număr mai mare dacă emitentul ar fi pregătit altfel oferta şi că nu randamentul mic este cel care i-a speriat pe potenţialii cumpărători. În contextul temporar al deflaţiei, chiar şi aceste dobânzi mici sunt de natură să aducă randamente pozitive reale, mai spune Mitroi.
O ofertă derulată în anonimat
Conform rezultatelor comunicate de Guvern, 27.810 titluri au fost subscrise în tranşa primară (până la maximum 50 titluri) şi 37.189 de unităţi au mers căre tranşa secundară. Aceasta înseamnă o slabă atingere a obiectivului unei mai bune dispersii precizat înainte de derularea ofertei de către Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei.
Gradul slab de acoperire la nivel naţional poate şi explică faptul că 46,13% din subscrieri au fost realizate în Bucureşti. Mitroi observă, la rândul său, că argumentele în favoarea ofertei au reprezentat parcă doar o „expunere de motive instituţională“ şi nu un tip de prospect de emisiune care să înlesnească participarea celor interesaţi. „Diversificarea bazei de investitori nu este un argument pentru comparator, ci pentru emitent“, ne aminteşte el. Sub acest aspect, poate că oferta a fost prea ambiţioasă în ceea ce priveşte suma. „Aş fi început cu o ofertă mai mică, dobândă mai mare şi scadenţa mult mai mică“, a declarat, pentru revista Capital, Mitroi, autor al unui curs care de finanţe comportamentale pe care îl predă la ASE.
Prea sofisticat pentru un debut pe piaţă
„Structura nu este uşor de înţeles de catre deţinător. Ajustarea acestei dobânzi cu beneficiul la impozitare de dobândă, dar şi de capital ar trebui exemplificată. La fel şi calcul preţului“, spune Adrian Mitroi care atrage atenţia că „ la nivel de achiziţie individuală, un titlu de stat nu are cum să fie foarte atrăgător acum“. Investitorii îşi fac, însă, un calcul simplu de dobândă şi sunt dispuşi să renunţe la o parte din aceasta pentru confortul financiar al unei lichidităţi fără constrângerea maturităţii impuse de un depozit bancar. Sub acest aspect, „dezavantajul mic al comisioanelor şi dobânzilor compenseză riscul de pierdere de capital nominal“. Investitorii înţeleg şi că investesc în alt tip de instrument care oferă o siguranţă mai mare. Astfel, dobânda promisă reprezintă doar o parte din atractivitate, însă contează mult şi reducerea profilului de risc total al portofoliului, spune Mitroi.
Piaţa titlurilor de stat trebuie să iasă din cercul închis al băncilor
I-am întrebat pe interlocutorii noştri dacă, după semi-eșecul acestui prim test, programul trebuie continuat. „Aceste instrumente sunt esenţiale oricărei pieţe de capital. La pachet cu demersul pentru piaţa emergentă, proiectul este un pas bun inainte. Aştept ca seriile următoare să fie recurente, cursive, lichide şi atractive“, afirmă şi Mitroi. El crede că, într-un viitor mai îndepărtat, s-ar putea realiza şi emisiuni de titluri protejate faţă de inflaţie. Important este ca ofertele să fie explicate foarte bine investitorilor. „De prezentat la concret, simplu şi mai complex, individual şi la nivel de portofoliu suita de avantaje asociate. De evitat nuanţa aristocratică şi de subliniat că acesta este un produs de masă, adresat şi recomandat tuturor“, a conchis analistul financiar.
Mecanismul este încă neclar mai ales înspre partea de tranzacționare, iar cumpărătorul probabil intuiește acest lucru.
Adrian Mitroi, analist financiar
Adrian Mitroi, analist financiar
Sursa: www.capital.ro; 29 iunie 2015; autor Adrian Panaite
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu