Dezbatere despre criza de imagine a bursei: actorii pietei vor REFORMA si un CNVM pe modelul BNR

Mica, imatura si sensibila, piata de capital a suferit mai multe socuri in ultimele luni. Scandalul de la SIF Muntenia, esecul privatizarii Oltchim, amanarea AGA de la Sibex, inchiderea operatiunilor ING, deciziile instantei in cazul Franklin Templeton si, cireasa de pe tort, scandalul Sima, au dat lovituri grele in imaginea si credibilitatea pietei. Unde s-a gresit? Care sunt solutiile?

Jurnalistii Wall-Street.ro au discutat cu Adi Lupsan, vicepresedinte BVB, Dan Stoicescu, avocat Constantinof si Asociatii, Valentin Ionescu, membru in Consiliul de Administratie SIF Moldova, Adrian Simionescu, presedinte Vienna Investment Trust, Victor Stanila, PR Manager Tradeville si Adrian Mitroi, economist si investitor pe piata de capital.  

Concluzia: contextul actual al pietei este departe de a fi pozitiv si este nevoie de o strategie coerenta pentru rezolvarea crizei de imagine si de eforturi comune si puternice pentru a schimba lucrurile, pe toate planurile. Cu ce incepem?

Cum trebuie sa comunice institutiile pietei?

Adrian Mitroi: Vorbind din punctul de vedere al investitorului de pe bursa, pe mine ma intereseaza mai putin cazuri de genul Madoff sau Sima, sau oricare alt exemplu. Sunt probleme obisnuite care apar in majoritatea pietelor si nu ai ce sa le faci. Este intr-un fel si problema clientilor lui Sima pentru ca au preferat sa investeasca intr-un offshore, fara sa aiba nicio siguranta. Cand este vorba de bani, romanii ar trebui sa accepte cu mult scepticism orice promisiune. In schimb ma intereseaza ca brokerul cu care lucrez sa imi prezinte un cod etic, sa imi arate ca este chiar interesat de client si sa realizeze faptul ca investitorii pun pret si pe calitatea serviciilor, nu doar pe comisioane.  

Ce semnale da iesirea bancilor din piata?

Adrian Mitroi: Bancile nu vor mai tine foarte mult operatiunile de brokeraj din cauza presiunii foarte mari pe reducerea de costuri si din cauza concentrarii pe partea de core business.  

Mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/138791/dezbatere-despre-criza-de-imagine-a-pietei-de-capital.html

Sursa: www.wall-street.ro; 16 octombrie 2012; autori Ionut Sisu si Diana Cioltei Cretu

Conferinta anuala AAFBR 2012

 

Burse CFA pentru studentii ASE - master DAFI

Dear DAFI Master of Finance students/candidates for scholarships for CFA Program:

On behalf of our faculty that helped in the previous 2011 selection process for 5 scholarships for CFA Program granted to 5 of DAFI students, we would like to announce you that the program is open for this year students also.

For prospective students/candidates, please note how the process works, for your reference:

· Candidates completed and returned their application form for signature. They provided a resume and a purpose letter (presented at interview) - as good additions to application.
· Based also on input from other faculty, in my position as a full time professor with your DAFI Program, I will recommend and sign the CFA Institute Student Scholarship Form - June 2012 Level I Exam, for best candidates enrolled into the current academic year.

In sponsoring their application, please be sure that I will strictly followed the CFA Institute policy on: "Discrimination on the basis of race, religion, gender, or nationality is prohibited. Suggestions for criteria include financial need, scholastic grades, or essays. Discrimination on the basis of race, religion, gender, or nationality is prohibited. Suggestions for criteria include financial need, scholastic grades or essays."

· Please note that signature for scholarship is not a guarantee of scholarship. Student candidates have to fulfill all proper requirements of the CFA Institute. Also please remember that applicants must fulfill all CFA candidate requirements to enroll and must confirm receipt of their degree in writing to progress to the next exam.

For your additional reference, please checked the CFA Institute website link that provides all info:
http://www.cfainstitute.org/cfaprogram/process/scholarships/Pages/cfa_institute_student_scholarships.aspx

We would like the sponsorship program to be extended for future generations of students. Back in 1997, I had also the privilege to receive a scholarship from then the Association for Investment Management and Research (now the CFA Institute). That just-in-time support was an inflection point in my profession - that I am still very proud today. I am convinced that you and our future candidates will enjoy the outstanding professional privilege to be associated with the gold standard in the investment management profession – the Chartered Financial Analyst designation.

To all of you: the local society of the CFA Institute – CFA Romania welcomes your membership applications. CFA Romania’s members are recognized as ethical, knowledgeable professionals of the investment and finance community. As a not-for-profit educational organization, CFA Romania’s mission is to educate and inform investment decision-makers, promote highest ethical standards in our industry, and assist financial professionals in their career development. It is a forum for education, information and communication centered on the needs of investment professionals and academics; it promotes awareness of the investment profession and the CFA charter and adheres to the highest professional behavior and ethical standards.

Cordially,
Dr. Adrian T. Mitroi, CFA, MBA
Associate Professor of Investments/Behavioral Finance, Master DAFI, ASE Bucharest, Romania
Secretary, CFA Romania. CFA Program exam Grader with the CFA Institute, 2002-

Cazul Sima: Putem vorbi de un esec al matematicii in investitii?

Cel mai mediatizat om din ultima saptamana, Cristian Sima, a recunoscut ca a fugit din tara intrucat a pierdut banii clientilor, sume (neverificate) care se ridica la 3,5 milioane euro, dupa spusele brokerului.

Daca ceea ce a precizat Sima este adevarat, ramane de vazut din ce motive a pierdut suma de 3,5 milioane euro: pe fondul unei erori de calcul matematic sau din cauza unor cumuli de factori psihologici?

Despre esecul matematicii in investitii s-a vorbit odata cu falimentul fondului de hedging american Long-Term Capital Management (LTCM) la inceputul aniilor 2000. LTCM a fost fondat in 1994, iar printre membrii din consiliul de conducere se aflau Myron Scholes si Robert Merton, laureati ai premiului Nobel pentru economie in 1997 cu o lucrare pe tema „noi metode pentru determinarea valorii derivativelor”.

In primii ani de existenta, fondul a avut un randament anualizat de peste 40%, iar in 1998 a pierdut 4,6 miliarde dolari pe fondul crizei financiare din Rusia. Rezerva Federala Americana a intervenit in stabilizarea fondului, iar la inceputul aniilor 2000 a hotarat lichidarea si dizolvarea acestuia.

Pe de alta parte, situatia prezenta a economiei mondiale nu mai permite integrarea unor variabile intr-o ecuatie, cu scopul de a determina o evolutie viitoare, deoarece guvernele nu mai tin cont de regulile economice de baza.

„Paradigmele din finantele clasice precum diversificarea, investitiile pe termen lung, asumarea si controlul riscului sunt concepte puse la grea incercare de finantele mondiale, prin amestecul politicii fiscale cu cea monetara sau stergerea datoriilor unor state. Finantele s-au schimbat, iar castigatorii de ieri au devenit pierzatorii de azi”, a declarat analistul financiar Adrian Mitroi.

El spune ca un investitor ar trebui sa-si largeasca orizontul de timp, sa-si asume riscuri si „sa-si faca temele singur cu privire la costurile operationale”.

Cristian Sima a afirmat zilele trecute ca vrea sa-si despagubeasca toti clientii, care sunt „foarte puternici si bogati”.

Mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/138689/sima-esec-matematica-investitii.html 

Sursa: www.wall-street.ro; 15 octombrie 2012; autor George Dobre

România are deficit de creștere economică, dar nu e în criză fiscală

Analistul economic Adrian Mitroi a explicat la Digi 24 care sunt efectele anunțului făcut ieri de Banca Centrală Europeană. Acum, cursul la care se vor calcula accizele este de 4,5223 de lei pentru un euro, ceea ce va duce la majorarea prețului la anumite produse: alcool, țigări, cafea, benzină.

Adrian Mitroi a declarat că, în condiții de necesitate, consumul acestor produse numite discreționare s-ar putea reduce mult mai ușor decât dacă românii ar fi fost nevoiți să renunțe la produse de bază.

„Lucrurile se întâmplă într-un calendar firesc, există o presiune pe nivelul de trai, intrăm într-o fază mondială de încetinire economică. Vorbim de o devalorizare internă, ne costă mai mult consumul de bunuri discreționare”, a spus Mitroi.

Potrivit acestuia, partea bună este că România nu este într-o situație de criză fiscală, așa cum se întâmplă cu multe țări europene.

Analistul economic a explicat că țara noastră se află într-o situație de deficit de creștere economică, iar în acest context și consumul trebuie reprioritizat.

„Avem un deficit de creștere economică, plătim indirect un preț la ceea ce se întâmplă în Europa, dar avem beneficiul de macrostabilitate. Efectele sunt de creștere a prețului, dar și inflația a crescut, este o paralelă rezonabilă. România, cu mari sacrificii, e într-o poziție favorabilă, însă plătim acest deficit de creştere. Nu avem creştere economică suficientă. Probabil, inflaţia va mai creşte”, a spus analistul economic.

Benzina, energia electrică, gazele naturale, tigarile si cafeaua vor fi mai scumpe de la anul. Asta, din cauză că leul a scăzut faţă de 2011, iar în ziua hotărîtoare pentru valoarea accizelor pentru anul viitor a mai căzut o dată. Cursul de referinţă pentru calcularea accizelor, anunţat ieri de Banca Centrală Europeană pentru moneda noastră în raport cu euro, este mai slab decît anul trecut. Iar un euro mai puternic în raport cu leul înseamnă, inevitabil, preţuri mai mari.

Sursa: www.digi24.ro; 2 octombrie 2012

Link: http://www.digi24.ro/stire/Analist-economic-Romania-are-deficit-de-crestere-economica-dar-nu-e-in-criza-fiscala_47788

Trebuie să ne obişnuim cu deprecierea leului

Trebuie să ne obişnuim cu deprecierea monedei naţionale pentru că, după cum se vede şi este palpabil, investiţiile străine, nu numai la noi ci peste tot, se retrag încet şi inexorabil, a declarat, profesorul de economie şi investiţii, Adrian Mitroi, secretar general al CFA România.

'Deci interesul de a schimba euro, de a aduce euro şi a schimba pe lei, este, din nefericire, din ce în ce mai scăzut, pentru că investiţiile străine directe sunt suportul principal şi pentru o monedă mai puternică. Eu cred că am trecut prin faza crizei fiscale la nivel european, cred că este faza a treia a crizei globale, criza fiscală, şi că, din cauză că finanţarea deficitelor are costuri foarte mari, acestea împiedică abilitatea de a crea job-uri. Atât de multe locuri de muncă trebuie create pentru că aceasta ar trebui să îi ajute şi pe cei care intră pe piaţă, adică tinerii care au terminat studiile, şi pe cei care au rămas fără job', a spus Mitroi.

Potrivit acestuia nu se mai creează aceste locuri de muncă pentru că finanţarea deficitelor, din nefericire, se face la un preţ mai mare decât creşterea economică reală.

'Amestecul nefericit între bănci şi suveran, în principal în Uniunea Europeană, deci criza bancară peste criza suverană, adică criza fiscală, a pus băncile în ipostaza extrem de nefericită de a fi principalii finanţatori ai deficitelor. Atunci băncile centrale, şi, în principal, Banca Centrală Europeană, au principalul job de a proteja moneda la excesele tipografice ale politicienilor şi trebuie să aibă un discurs foarte acomodativ care înseamnă, din punct de vedere al investitorilor, mutarea spre viitor a măsurilor necesare astăzi', a explicat Mitroi.

Leul s-a depreciat, vineri, în raport cu euro la cel mai mic nivel din ultimele două luni, Banca Naţională a României (BNR) anunţând un curs de referinţă de 4,5694 lei, în creştere cu 2,68 bani (0,59%), comparativ cu cel din şedinţa anterioară, când moneda unică a fost cotată la 4,5426 lei. 

Sursa: www.capital.ro, 5 octombrie 2012

Link: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/analist-trebuie-sa-ne-obisnuim-cu-deprecierea-leului-172555.html 

Vom implora strainii sa munceasca in Romania: NU este un scan enariu SF, ci consecinta crizei demografice

Japonia si Statele Unite trec deja printr-o criza demografica, iar analistii estimeaza ca urmatoarea panica ar putea fi generata tocmai de aceasta problema acuta din Japonia. Romania, insa, nu are o situatie mai confortabila, fiind in pragul unui colaps similar. Economistii avertizeaza ca in scurt timp am putea sa imploram strainii sa vina sa munceasca la noi in tara. 

Dupa cum relateaza The Atlantic, urmatoarea panica cu privire la increderea in perspectivele de crestere a economiei globale ar putea sa vina din Japonia si nu din cauza sistemului bancar sau a datoriilor suverane, ci ca urmare a unei catastrofe demografice.

Oricum, problemele demografice ale Japoniei sunt binecunoscute dar directia in care merge economia statului nipon nu pare sa se schimbe. Jumatate din bugetul anual al Japoniei se duce la plata pensiilor si dobanzilor, scrie The Atlantic.

"Pe masura ce Guvernul cheltuieste din ce in ce mai mult sa sustina populatia imbatranita, cetatenii care fac economii sunt dispusi sa finanteze datoria publica in continua crestere", arata analiza The Atlantic.

In Japonia, spre exemplu, are mai mult sens pentru investitorii niponi sa caute sa isi investeasca economiile in tari unde populatia este inca tanara si in crestere, pentru ca acolo ranamentele sunt mai mari.

"Aceste natiuni ar trebui sa fie capabile sa ramburseze aceste imprumuturi (investitiile cetatenilor japonezi - n.r.) cand vor fi bogate si mai batrane, asigurand astfel unele fonduri necesare sa asigure plata obligatiilor si pensiilor japonezilor", potrivit The Atlantic. 

Aceasta este strategia adoptata in ultimele decenii de Singapore si Norvegia.

Statele Unite se confrunta cu celebra problema a "baby boomers". Dupa al doilea razboi mondial, nasterile au explodat peste tot in lume, iar pana in 1964 persoanele nascute dupa razboi reprezentau 41% din populatia SUA. Practic, acest spor al populatiei a propulsat economia americana, dar este o arma cu doua taisuri. 

Aceasta generatie genereaza acum o presiune imensa pe buget si pe asigurarile sociale si de sanatate, avand in vedere ca nu mai sunt suficiente persoane in campul muncii care sa compenseze prin contributiile proprii necesarul de finantare pentru pensiile"baby boomers", relateaza The Economist.

Romania sta pe marginea unei crize demografice

La fel ca Japonia si Statele Unite, Romania este in pragul unei crize demografice, iar situatia pare sa fie neglijata de fiecare guvern care s-a succedat in ultimul deceniu.

Sa devenim investitori!

Vi se pare paradoxala situatia gospodinelor japoneze care investesc constant in titluri de stat, ajutand astfel Guvernul sa finanteze datoria publica enorma a tarii? Este foarte posibil ca si in Romania sa fim nevoiti sa facem acest lucru foarte curand si chiar daca nu vom finanta datoria publica a statului ar trebui sa ne gandim cum sa ne rotunjim veniturile.

Economistul Adian Mitroi avertizeaza, de asemenea, ca generatia de baby boomers de la noi va suferi foarte curand o reducere a nivelului de trai, efect amplificat si de faptul ca Romania are un deficit cronic de infrastructura, care nu favorizeaza mobilitatea sociala. 

Ca urmare, solutia pentru baby boomers este "contructia de portofolii individuale cu expunere pe valute, sectoare si industrii in expansiune din diferite colturi ale lumii". 

"Trebuie sa devenim toti investitori si sa ne asumam mai mult risc, daca vrem sa avem un venit decent in viitor", subliniaza Mitroi.

Mai mult:  http://www.wall-street.ro/articol/Economie/138310/crize-demografice-straini-romania.html

Sursa:  www.wall-street.ro; 8 octombrie 2012; autor Razvan Enache

Leul se depreciaza, inflatia arde, dobanzile scad: mai merita sa tii banii in depozite?

Dobanzile la depozitele la termen in lei se afla pe un trend descendent, in conditiile in care numai de la inceputul anului randamentele au scazut chiar si cu un punct procentual, iar rata inflatiei a urcat la 3,88%.

Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in primele opt luni din 2012, dobanzile la depozitele in lei aflate in sold au scazut cu 0,83 puncte procentuale (pp), pana la o medie de 5,41%. In acelasi timp, dobanzile la depozitele noi in lei s-au diminuat cu peste un punct procentual, la un nivel de 5,58%.

Cu o inflatie in crestere, cu randamente in scadere, cu o moneda aflata in depreciere de cateva luni, la care se adauga impozitul de 16% din dobanda platit catre stat, se pune astfel intrebarea, mai merita sa-ti tii banii in depozitele in lei? Raspunsul la nivelul pietei a fost acela ca populatia s-a indreptat mai mult catre depozitele in euro.

De exemplu, in perioada august 2011-august 2012, romanii si-au majorat depozitele in lei cu 10,6%, in timp ce economiile in valuta au avansat cu 11,8%, in conditiile in care, in perioada similara din urma cu un an, ritmurile de crestere erau de 9,7% la lei si de 0,9% la valuta.

“Consider ca inca merita sa-ti tii banii in depozite. Noi suntem in faza de <<return of capital>> si am trecut de la rata fara risc la riscul fara rata. Randamentele usor negative fac parte din peisajul actual. Odata cu represiunea financiara a aparut o noua specie care subventioneaza deficitul bugetar, atat in Europa, cat si in Romania: deponentul. Vom avea randamente pozitive numai acolo unde va exista o asumare a riscului, iar noua norma este returnarea capitalului cu indexarea macar la inflatie”, a explicat analistul financiar Adrian Mitroi.

In ce poti investi pentru a avea randamente superioare?

Adrian Mitroi spune ca pentru a obtine randamente superioare, populatia ar putea investi in obligatiuni corporative, depozite pe termene mai lungi sau actiuni.

Bancile “se bat” pe economii lunare de 241 lei/gospodarie

Potrivit Institutului National de Statistica, veniturile populatiei, ca medie lunara pe gospodarie, au fost in trimestrul al doilea de 2.396 lei, iar cheltuielile de 2.155 lei.

Astfel, romanii au economisit in medie pe gospodarie 241 lei. Salariile si celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importanta sursa de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul I 2012, respectiv 50,5% in trimestrul II 2012).

La formarea veniturilor totale ale gospodariilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (23,7%), veniturile din agricultura (3,6%), veniturile din activitati neagricole independente (3,0%) si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei (1,7%). O pondere importanta detin si veniturile in natura (16%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,1%).

Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in trimestrul II 2012, in medie de 2.155 lei lunar pe gospodarie (749 lei pe persoana) si au reprezentat 89,9% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei (doar 0,3%).

Mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/138338/mai-merita-sa-ti-tii-banii-in-depozite-in-lei.html

Sursa: www.wall-street.ro; 9 octombrie 2012; autor George Dobre