Basescu ramane, Basescu pleaca. Romania in cele doua scenarii

Romanii sunt asteptati duminica la vot pentru a-si exprima optiunea in legatura cu demiterea presedintelui Traian Basescu. Ce inseamna rezultatul acestei zile pentru economia tarii si pentru relatia cu finantatorii straini? Vezi cum au comentat analistii chestionati de DailyBusiness.ro.
Parlamentul a decis, pe 6 iulie, suspendarea presedintelui Traian Basescu. Acesta va reveni in functie daca va fi validat de electorat, in urma referendumului din 29 iulie. In aceasta situatie, Crin Antonescu a preluat mandatul de presedinte interimar.

Adrian Mitroi, secretarul general al Asociatiei Analistilor Financiari (CFA Romania), a declarat ca oricine ar fi la conducere, va avea o misiune economica stricta, cu reguli foarte clare. 

"Conducerea are de platit datorii, are de refinantat datorii, de tinut promisiuni, de negociat si de pastrat o relatie amicala cu finantatorii, de mentinut o relatie impecabila fata de o piata care este extrem de intransigenta si care poate sa te puna cu spatele la zid", a spus analistul economic.

De asemenea, analistul economic Adrian Mitroi este de parere ca referendumul este un moment hotarator in guvernanta politica si economica a Romaniei.

"Indiferent de cine va fi lider sau cum isi vor imparti leadership-ul politicienii, ei trebuie sa inchida vrajba politica. Rezolvarea crizei nu este duminica, eu vad un parcus gradual, care necesita dupa aceea un leadership orientat pe actiune si nu pe discurs. Avem nevoie de un consens politic pro national si un control bugetar foarte strict", a afirmat Mitroi.

Oricare ar fi liderul, el nu va mai avea capacitate de conducere decat sub comandament strict economic si macroeconomic Adrian Mitroi, secretar general CFA

Adrian Mitroi crede ca discursul finantatorilor externi va fi mai putin ingaduitor si profesoral, cum era pana acum. "Asprimea discursului si conditiilor acestor finantatori vor creste si orice politician responsabil va avea putin loc de intors. Eu sper sa avem loc de intors in ceea ce priveste masurile noastre pro economice, indiferent de rezultatul referendumului. Orice masuri de ordin economic, care pot fi acceptate de finantatori, sunt foarte bine venite si orice este mai bine decat inactiune la acest moment", a precizat acesta.

Mai mult: www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/basescu-ramane-basescu-pleaca-romania-in-cele-doua-scenarii-78940/

Sursa: www.dailybusiness.ro; 26 iulie 2012; autor Andreea Radu

Cursul de schimb arde! Atac speculativ asupra leului sau depreciere pe fundamente?

Evolutiile recente ale cursului, cu noi maxime istorice de la o zi la alta, ne duc cu gandul la atacul speculativ din 2008, cand BNR s-a luat la tranta cu cateva banci care au pariat pe deprecierea leului. Situatia din prezent este insa mult mai diferita, iar analistii pun deprecierea agresiva a monedei nationale pe fundamente.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a calculat marti un curs de 4,6397 lei/euro, un nou maxim istoric, dupa o depreciere de aproape 4 bani (0,84%) fata de sedinta precedenta. Imediat dupa publicarea cursului de referinta presiunea pe leu a crescut, in absenta unei interventii vizibile din partea bancii centrale, iar rata de schimb a atins un nou record istoric pe piata interbancara, de 4,65 lei/euro.

Totusi, la inchiderea sedintei in piata interbancara, cursul coborase la 4,63 lei/euro, dealerii suspectand ca aprecierea este sustinuta de o interventie indirecta a BNR, precum si de marcarea profitului de catre unii jucatori straini.

Cum a aratat atacul speculativ din 2008?

Potrivit unui studiu publicat de BNR la aproape trei ani dupa atacul speculativ, moneda nationala a fost supusa, in octombrie 2008, in interval de doar 4 zile (1-6 octombrie), unor presiuni puternice de depreciere, la initiativa unor banci care aveau pozitii long pe euro.

In respectiva perioada, leul s-a depreciat in fiecare zi, ajungand de la 3,73 lei/euro la 30 septembrie, la 3,94 lei/euro pe 6 octombrie, ceea ce inseamna o pierdere de 5,6% si o medie de 1,36% pe zi.

Nivelul de 3,94 lei/euro reprezenta la vremea respectiva maximul ultimelor 45 de luni.

In contextul riscului de a depasi un prag psihologic important, de 4 lei/euro, banca nationala a intervenit agresiv pentru apararea leului, prin vanzari nete de valuta care au cumulat 3,6% din volumul rezervelor valutare.

Ca urmare, leul a inceput sa se aprecieze, atingand 3,59 lei/euro pe 22 octombrie, fara sa mai depaseasca valoarea de la care a inceput atacul speculativ pana pe 19 noiembrie 2008.

Atacul speculativ asupra monedei nationale din luna octombrie a anului 2008 a esuat, explica la acel moment guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, explicand ca pozitiile lungi pe lei ale unor banci nu au mai putut fi finantate si s-au prabusit din cauza ca banca centrala lasase piata fara lichiditati. Astfel, BNR a fortat acesti jucatori sa isi inchida pozitiile in pierdere.

Graficul de mai jos arata evolutia cursului de schimb in perioada atacului speculativ din 2008.

Se repeta istoria in 2012?

Evolutia din ultimele zile a leului naste intrebarea daca moneda nationala este iarasi sub asaltul unor speculatori, avand in vedere ca in doar doua zile leul a pierdut 1,2% din valoare. Presiunea pe leul a inceput sa devina mai puternica dupa suspendarea presedintelui Traian Basescu, cu toate ca a pierdut constant din valoare de la sfarsitul lui aprilie, cand Guvernul Mihai Razvan-Ungureanu a cazut.

Practic, cursul a inceput sa creasca usor de la 4,35 lei/euro, pentru ca in sedinta de marti sa atinga aproape 4,64 lei/euro, o depreciere de aproape 7% in interval de 3 luni.

Graficul de mai jos arata o diferenta semnificativa fata de cel in care este expus atacul speculativ din 2008.

In acelasi timp, analistul economic Adrian Mitroi nu crede ca este vorba acum de un atac speculativ si nici situatia politica nu ar trebui luata in calcul prea mult.

"Sunt convins ca dupa referendum nu vom mai avea de ce sa blamam situatia interna. Nu este un atac speculativ, acesta fiind un concept invechit si demodat. Acum se cheama repozitionarea banilor si nu este un fenomen specific Romaniei, ci intregii regiuni", a declarat Adrian Mitroi, pentru Wall-Street.ro.

El considera ca deprecierea leului trebuie sa fie pusa pe lipsa de atractivitate cu care incep sa se confrunte pietele emergente din Europa. "La acest moment, ceea ce pentru noi era de pus in vitrina acum cativa ani, adica potentialul de crestere, activele ieftine, nu mai sunt suficient de atragatoare cum au fost alta data".

Acest lucru se observa foarte usor din cifrele cu privire la investitiile straine, care au cazut in primele cinci luni la un nou minim istoric, de 19 milioane euro. 

"Evident ca promisiunile de crestere si de valoare pe care le face Europa periferica nu sunt suficiente pentru a acoperi riscul investitional. Mai mult, suntem asociati din nefericire si cu alte tari din jur", a adaugat Mitroi, care mentioneaza ca am intrat intr-o faza a crizei in care se cern oportunitatile si atractivitatea lor.

Economistul da exemplul Daciei, principalul motor al exporturilor romanesti, care se muta incet incet cu productia in Maroc si "nu din cauza costurilor cu forta de munca, ci datorita proximitatii fata de consumatori".

"Aceasta relocare a interesului investitional nu este una financiara, ci este una care tine de consumatorul viitor. Cosumatorul european si est-european este impovarat cu datorii", a concluzionat Mitroi.

Avand in vedere toate problemele de competitivitate si situatia fragila din Europa, referendumul si politica interna trec pe locul doi.

Sursa: http://www.wall-street.ro; 24 iulie 2012, autor Razvan Enache

http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/134906/cursul-de-schimb-maxim-istoric-atac-speculativ.html 

Euro va fi mai slab, când România va intra în ERM2

In momentul în care România va intra în mecanismul ratelor de schimb 2 pentru adoptarea euro criteriile vor fi mai stricte, iar moneda europeană mai depreciată, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, secretar general al CFA România, în calitate de profesor de economie şi investiţii.

"În momentul în care noi ne vom pregăti intrarea în ERM 2, regulile vor fi mult mai drastice şi mai stricte. Moneda euro va avea o altă formă, probabil va fi ceva mai depreciată. Probabil că euro la care noi vom adera, probabil într-un viitor mai îndepărtat, va fi o altă monedă decât este astăzi", a explicat Mitroi.

Unul dintre criteriile de la Maastricht pentru adoptarea euro o reprezintă fluctuaţia monedei naţionale care nu trebuie să depăşească +/-15% o paritate centrală, cu 2 ani înainte de adoptarea euro. Practic, începând din 2013 România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb 2 (ERM2), dacă şi-a propus ca în 2015 să adopte moneda.

"Noi suntem o ţară puternic euroizată, probabil cea mai euroizată economie din zona euro. Eu cred că societatea românească şi economia s-au adaptat foarte bine şi referinţa la euro este comună. Tot ceea ce facem noi, tranzacţiile, sunt în moneda asta. Euro este, în continuare, o monedă, probabil mult prea apreciată versus performanţa economică. Însă aprecierea monedei euro sau relativa ei apreciere faţă de alte monede este în primul rând rezultatul unei posturi economice mai puternice a partenerilor zonei euro, adică mă refer la ASIA şi la America, cele două poluri economice care ţin foarte mult să aibă o monedă subapreciată", a spus Mitroi.

Potrivit acestuia, astăzi puterea economică a unei zone economice se măsoară prin capacitatea ei de a-şi ţine moneda subapreciată şi nu supraapreciată.

"Asta nu neapărat din motive primare de export. Aceste motive sunt pentru economiile puternic orientate către export şi foarte flexibile, gen Germania sau Asia. În primul rând o monedă depreciată te ajută să-ţi plăteşti mai uşor datoriile într-o lume surpaîndatorată şi care este în proces de dezintermediere", a mai spus profesorul de economie.

Sursa: www.agerpres.ro; 22 iulie 2012
http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/137531-Adrian-Mitroi-CFA-Romania-Moneda-euro-va-fi-mai-depreciata-cand-Romania-va-intra-in-mecanismul-ratelor-de-schimb-2.html 

Leul se va menţine pe depreciere şi volatilitate

Cursul leului în raport cu euro se va menţine în continuare pe acest palier de depreciere şi volatilitate, din cauza crizei politice şi va fi foarte greu să revină al nivelurile de dinainte, a declarat Adrian Mitroi, Secretar General al CFA România, în calitate de profesor de economie şi investiţii, transmite Agerpres.

„Nu sunt convins că va fi foarte uşor de revenit după închiderea crizei politice, dacă se va închide, aşa că vom rămâne în acest palier de depreciere şi de volatilitate, sper eu o conjunctură nefericită internă temporară”, a spus Mitroi. 

Efecte negative, dar şi pozitive

 

„Însă haideţi să ne obişnuim de acum, cursul este un indicator foarte clar, un semafor a temerilor economice şi al performanţei economice în general. El deteriorează într-adevăr puterea de cumpărare, creşterea economică. Are foarte multe efecte negative în economie, dar are şi efecte pozitive. Nu vorbesc de efectul de export, ci de efectul de disciplină, de inducere a unei discipline economice mai hotărâte atunci până la un punct. Dacă această depreciere rămâne în continuare în felul acesta eu sunt oarecum mai puţin îngrijorat”, a explicat Mitroi. 

Fluxul investiţiilor străine, îngrijorător

„Mai îngrijorat aş fi pe ceea ce se întâmplă în refluxul mondial mai ales european al investiţiilor directe. Evident că dacă nu mai intră bani în ţară, şi nu mai intră pe toate canalele, inclusiv remiterile rezidenţilor, pentru că nouă ne-a scăzut şi Produsul Naţional Brut, nu numai Produsul Intern Brut, asta înseamnă că şi remiterile şi interesul deţinătorilor de bonduri româneşti şi ISD toate sunt stimuli şi factori care nu mai aduc euro în ţară”, a spus Mitroi.

Potrivit acestuia, Banca Naţională a României are o cantitate limitată de interes ca să susţină la nesfârşit un curs.

„Un curs poate avea şi influenţe asupra dobânzilor şi este o influenţă de tipul hipertensiune, îi spun eu. Odată ce au urcat dobânzile, mai ales pe termen mediu şi lung, ele coboară destul de greu şi avem experienţa statelor mediteraneene. Cursul mă interesează, în primul rând, prin influenţa pe care o are asupra dobânzilor pe termen mediu şi lung”, a adăugat Secretarul General al CFA.
„ Investiţiile străine directe sunt mult mai importante şi ceea ce se întâmplă cu interesul capitalului de a domicilia aici şi de a finanţa creşterea economică nici nu are cum să fie altfel acum în aceste tulburări care sunt nu numai în România, ci şi în Europa. Trebuie undeva să se vadă această incertitudine. Din nefericire ele nu sunt doar interne, sunt şi externe şi ţin de percepţia capitalului din afară despre ceea ce se întâmplă în România. Nu avem această capabilitate de a rezolva repede problemele şi de a merge înainte. Aşa este preţul pe care îl plătim deocamdată”, a conchis profesorul de economie.

Sursa: www.capital.ro; 20 iulie 2012
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/169379.html 

INTREBAREA anului: sa finantam economia prin imprumuturi de la institutiile internationale?

Misiunea Fondului Monetar International (FMI) s-a amanat pana in 31 iulie, imediat dupa referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Cu sau fara presedinte, intrebarea anului ramane cum sa repornim economia. Putem sa reaprindem cresterea imprumutandu-ne in continuare la organismele internationale de finantare?

Ministrul Finantelor, Florin Georgescu, a declarat intr-o dezbatere pentru gandul.info ca Romania va inlocui capitalul care nu mai intra in economie prin investitiile straine directe cu imprumuturi de la institutiile internationale.

El a dat in acelasi timp asigurari ca nu trebuie sa ne facem griji pentru rostogolirea datoriei publice, atata timp cat avem un buffer fiscal confortabil la ministerul de Finante, iar in pietele externe am obtinut ultima data costuri de imprumut rezonabile.

Investitiile straine directe au scazut in mai la un nou minim, totalizand in primle cinci luni din an 465 milioane euro, la jumatate fata de nivelul din perioada similara din 2011.

In acest context si tinand cont ca incapacitatea Romaniei de a atrage fonduri structurale este cronica, se pune intrebarea cu ce bani sa repornim economia. Multi incep sa vorbeasca de capitalul autohton, dar economisirea redusa dintr-o piata emergenta ca Romania nu poate sa compenseze lipsa capitalului strain.

Wall-Street.ro va provoaca astfel la o dezbatere pe marginea acestui subiect. Credeti ca ar trebui sa repornim economia prin forte proprii sau trebuie sa ne bazam in continuare pe imprumuturile de la organismele financiare internationale?

Ce spun economistii despre imprumuturile de la institutiile internationale

Potrivit profesorului de economie Adrian Mitroi, refluxul investitiilor straine directe se face simtit la nivel global, dar ne afecteaza puternic si pe noi, pentru ca ne limiteaza potentialul de crestere, care este mare, avand in vedere ca suntem o piata emergenta. In acelasi timp, este normal ca tara emergenta sa avem parte de retrageri masive de capital in criza, pentru ca si in perioada de boom am avut parte de intrari mari de capital.

Mitroi este adeptul unor investitii cu capital de tip equity, intrucat este un capital mai rabdator. Celalalt tip de capital, de imprumut, are mai putina rabdare si nu este intotdeauna destinat cresterii economice.

Totusi, daca capitalul de imprumut este pe termen lung si este acordat de institutiile financiare internationale poate finanta cresterea economica, tinand cont ca "este nedrept sa te imprumuti acum conjunctural de pe piete".

"In general finantarile de pe piata, de tipul obligatiunilor, sunt la niste costuri nedrepte, pentru ca au in vedere contextul nefavorabil si nu ciclul economic", a mentionat Adrian Mitroi, pentru Wall-Street.ro.

Economistul mai spune ca, avand in vedere "deficitul bugetar de premianti pe care il avem sub control, de 2,2% din PIB", ne putem folosi de aceste tipuri de fonduri "cu rabdare" de tip institutional.

"Va trebui sa fim foarte gospodari, sa fim extrem de chivernisiti si sa ajungem incet, incet la modelul german de finantare economica: productie, optimizare, economisire, investire si apoi consum", a concluzionat Mitroi.

Mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/134538/fmi-repornim-economia-imprumuturi-institutii-internationale-investitii-straine.html

Sursa: www.wall-street.ro, ”INTREBAREA anului: sa finantam economia prin imprumuturi de la institutiile internationale?”, autor Razvan Enache, 16 iulie 2012