Misiunea Fondului Monetar International (FMI) s-a amanat pana in 31 iulie, imediat dupa referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Cu sau fara presedinte, intrebarea anului ramane cum sa repornim economia. Putem sa reaprindem cresterea imprumutandu-ne in continuare la organismele internationale de finantare?
Ministrul Finantelor, Florin Georgescu, a declarat intr-o dezbatere pentru gandul.info ca
Romania va inlocui capitalul care nu mai intra in economie prin
investitiile straine directe cu imprumuturi de la institutiile
internationale.
El a dat in acelasi timp asigurari ca nu trebuie
sa ne facem griji pentru rostogolirea datoriei publice, atata timp cat
avem un buffer fiscal confortabil la ministerul de Finante, iar in
pietele externe am obtinut ultima data costuri de imprumut rezonabile.
Investitiile straine directe au scazut in mai la un nou minim,
totalizand in primle cinci luni din an 465 milioane euro, la jumatate
fata de nivelul din perioada similara din 2011.
In acest context
si tinand cont ca incapacitatea Romaniei de a atrage fonduri structurale
este cronica, se pune intrebarea cu ce bani sa repornim economia. Multi
incep sa vorbeasca de capitalul autohton, dar economisirea redusa
dintr-o piata emergenta ca Romania nu poate sa compenseze lipsa
capitalului strain.
Wall-Street.ro va provoaca astfel la o
dezbatere pe marginea acestui subiect. Credeti ca ar trebui sa repornim
economia prin forte proprii sau trebuie sa ne bazam in continuare pe
imprumuturile de la organismele financiare internationale?
Ce spun economistii despre imprumuturile de la institutiile internationale
Potrivit profesorului de economie Adrian Mitroi, refluxul investitiilor
straine directe se face simtit la nivel global, dar ne afecteaza
puternic si pe noi, pentru ca ne limiteaza potentialul de crestere, care
este mare, avand in vedere ca suntem o piata emergenta. In acelasi timp,
este normal ca tara emergenta sa avem parte de retrageri masive de
capital in criza, pentru ca si in perioada de boom am avut parte de
intrari mari de capital.
Mitroi este adeptul unor investitii
cu capital de tip equity, intrucat este un capital mai rabdator.
Celalalt tip de capital, de imprumut, are mai putina rabdare si nu este
intotdeauna destinat cresterii economice.
Totusi, daca capitalul
de imprumut este pe termen lung si este acordat de institutiile
financiare internationale poate finanta cresterea economica, tinand cont
ca "este nedrept sa te imprumuti acum conjunctural de pe piete".
"In general finantarile de pe piata, de tipul obligatiunilor, sunt la
niste costuri nedrepte, pentru ca au in vedere contextul nefavorabil si
nu ciclul economic", a mentionat Adrian Mitroi, pentru Wall-Street.ro.
Economistul mai spune ca, avand in vedere "deficitul bugetar de
premianti pe care il avem sub control, de 2,2% din PIB", ne putem folosi
de aceste tipuri de fonduri "cu rabdare" de tip institutional.
"Va
trebui sa fim foarte gospodari, sa fim extrem de chivernisiti si sa
ajungem incet, incet la modelul german de finantare economica: productie,
optimizare, economisire, investire si apoi consum", a concluzionat Mitroi.
Sursa: www.wall-street.ro, ”INTREBAREA anului: sa finantam economia prin imprumuturi de la institutiile internationale?”, autor Razvan Enache, 16 iulie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu