Oferta publică la Adeplast s-a încheiat cu un eşec, subscrierile investitorilor fiind sub necesarul pentru ca societatea să ajungă la cota Bursei. Analistul economic Adrian Mitroi spune că o ofertă publică trebuie să fie transparentă, simplă, uşor de înţeles şi fără asimetrie de informaţii.
Oferta publică primară derulată la producătorul de materiale de construcţii Adeplast s-a încheiat cu un eşec, în condiţiile în care nu a fost îndeplinită condiţia de subscriere a 70% din acţiunile oferite, a anunţat ieri sindicatul de intermediere format din BCR şi SSIF Intercapital Invest.
Cei care se bazează pe naivitatea investitorilor greşesc, spune şi analistul economic Adrian Mitroi, care consideră că piaţa a dovedit şi cu acest prilej că este suficient de inteligentă, de eficientă şi de matură. Recentele oferte publice derulate pe piaţa de capital românească s-au realizat, în opinia sa, după modele care nu mai sunt relevante pentru etapa post-criză pe care o parcurgem.
Reacţiile investitorilor ne arată că piaţa solicită ca ofertele publice să fie transparente, desenate simplu (fără tranşe de subscriere), uşor de înţeles, fără asimetrie a informaţiei şi fără sofisticări care să pună posesorii capitalului să facă unele calcule inutile.
Ce învăţăm din ofertele publice recente
"Ofertele publice sunt periculoase", a declarat pentru Curierul Naţional profesorul de investiţii Adrian Mitroi, care desprinde din recentele IPO-uri lecţia că investitorii de retail ar trebui să se ţină departe de acestea. "Dacă vor banii mei, ar trebui atunci să deseneze o structură mai simplă a acestor oferte", a mai spus acesta. Astfel, pentru a se bucura de succes, ofertele ar trebui să fie transparente, să nu fie alcătuite pe tranşe de subscriere (în consecinţă, fără discounturi în funcţie de categoriile de participanţi). să nu existe discriminare a asimetriei informaţiei, să fie uşor de înţeles de investitori şi fără sofisticări care să pună posesorii capitalului la calcule inutile.
Investitorii nu mai sunt naivi şi ei ştiu că participarea la ofertele publice nu este aducătoare de câştiguri în condiţii de supraalocare importantă. Aceştia calculează randamentul nu numai la numărul de acţiuni pe care reuşesc să le obţină, ci la întreg capitalul plasat, deci inclusiv la banii care au stat degeaba şi care li se întorc, urmare a nealocărilor. Discountul între tranşe este firav şi se poate pulveriza instantaneu atât urmare a supraalocării, cât şi prin uscarea rapidă a lichidităţii, aşa cum se pare că se întâmplă pe Nuclearelectrica.
Participarea la un IPO este iarăşi dezavantajoasă pentru micul investitor, întrucât reprezintă un pariu pe un eveniment, ceea ce, de regulă, nu îi este favorabil. A face un pariu pe un eveniment presupune capacitate de predicţie pe care investitorul de retail nu o are şi o capacitate de analiză de care nu dispune. Prin contrast, succesul său ar trebui să fie asigurat de disciplină în tranzacţionare şi de cumpărări pe termen lung în baza fundamentelor.
În aceste condiţii, modelele europene ale ofertelor publice derulate recent nu sunt relevante pentru realităţile pieţelor internaţionale globale actuale şi nici pentru Bursa românească. "Dacă se mizează pe naivitatea investitorilor este greşit; s-a dus timpul când investitorii puneau boticul la ofertele sofisticate", ne-a spus Mitroi. Chiar dacă sunt considerate atractive, multe dintre aceste oferte se realizează în baza unor discounturi faţă de activele nete care sunt calculate după metode statice. Acestea au devenit irelevante într-o piaţă superfluidă, unde preţul riscului este distorsionat masiv la nivel mondial, atrage atenţia analistul economic. El recomandă, tocmai de aceea, ca ofertele publice să fie derulate transparent şi fără un marketing agresiv.
Oferta publică primară derulată la producătorul de materiale de construcţii Adeplast s-a încheiat cu un eşec, în condiţiile în care nu a fost îndeplinită condiţia de subscriere a 70% din acţiunile oferite, a anunţat ieri sindicatul de intermediere format din BCR şi SSIF Intercapital Invest.
Cei care se bazează pe naivitatea investitorilor greşesc, spune şi analistul economic Adrian Mitroi, care consideră că piaţa a dovedit şi cu acest prilej că este suficient de inteligentă, de eficientă şi de matură. Recentele oferte publice derulate pe piaţa de capital românească s-au realizat, în opinia sa, după modele care nu mai sunt relevante pentru etapa post-criză pe care o parcurgem.
Reacţiile investitorilor ne arată că piaţa solicită ca ofertele publice să fie transparente, desenate simplu (fără tranşe de subscriere), uşor de înţeles, fără asimetrie a informaţiei şi fără sofisticări care să pună posesorii capitalului să facă unele calcule inutile.
Ce învăţăm din ofertele publice recente
"Ofertele publice sunt periculoase", a declarat pentru Curierul Naţional profesorul de investiţii Adrian Mitroi, care desprinde din recentele IPO-uri lecţia că investitorii de retail ar trebui să se ţină departe de acestea. "Dacă vor banii mei, ar trebui atunci să deseneze o structură mai simplă a acestor oferte", a mai spus acesta. Astfel, pentru a se bucura de succes, ofertele ar trebui să fie transparente, să nu fie alcătuite pe tranşe de subscriere (în consecinţă, fără discounturi în funcţie de categoriile de participanţi). să nu existe discriminare a asimetriei informaţiei, să fie uşor de înţeles de investitori şi fără sofisticări care să pună posesorii capitalului la calcule inutile.
Investitorii nu mai sunt naivi şi ei ştiu că participarea la ofertele publice nu este aducătoare de câştiguri în condiţii de supraalocare importantă. Aceştia calculează randamentul nu numai la numărul de acţiuni pe care reuşesc să le obţină, ci la întreg capitalul plasat, deci inclusiv la banii care au stat degeaba şi care li se întorc, urmare a nealocărilor. Discountul între tranşe este firav şi se poate pulveriza instantaneu atât urmare a supraalocării, cât şi prin uscarea rapidă a lichidităţii, aşa cum se pare că se întâmplă pe Nuclearelectrica.
Participarea la un IPO este iarăşi dezavantajoasă pentru micul investitor, întrucât reprezintă un pariu pe un eveniment, ceea ce, de regulă, nu îi este favorabil. A face un pariu pe un eveniment presupune capacitate de predicţie pe care investitorul de retail nu o are şi o capacitate de analiză de care nu dispune. Prin contrast, succesul său ar trebui să fie asigurat de disciplină în tranzacţionare şi de cumpărări pe termen lung în baza fundamentelor.
În aceste condiţii, modelele europene ale ofertelor publice derulate recent nu sunt relevante pentru realităţile pieţelor internaţionale globale actuale şi nici pentru Bursa românească. "Dacă se mizează pe naivitatea investitorilor este greşit; s-a dus timpul când investitorii puneau boticul la ofertele sofisticate", ne-a spus Mitroi. Chiar dacă sunt considerate atractive, multe dintre aceste oferte se realizează în baza unor discounturi faţă de activele nete care sunt calculate după metode statice. Acestea au devenit irelevante într-o piaţă superfluidă, unde preţul riscului este distorsionat masiv la nivel mondial, atrage atenţia analistul economic. El recomandă, tocmai de aceea, ca ofertele publice să fie derulate transparent şi fără un marketing agresiv.
Mai mult: http://www.curierulnational.ro/Piata%20bursiera/2013-10-17/Lectia+usturatoare+predata+pe+Bursa
Sursa: www.curierulnational.ro; 17 octombrie 2013; autor Adrian Panaite
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu