ASF intenţionează să revizuiască politica fondurilor de pensii,
pentru a le crea cadrul direcţionării unor procente mai importante din
portofolii spre investiţii directe în economie.
Anunţul de ieri al
Autorităţii survine declaraţiilor premierului Victor Ponta potrivit
cărora s-ar impune găsirea unei căi legislative prin care fondurile
private de pensii să investească în România.
În prezent plasamentele acestora la Bursa de Valori Bucureşti se cifrează la 2,73 mld. lei.
Fondurile de pensii administrate privat au plasamente de 2,73 mld. lei
în acţiuni ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, însă
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) intenţionează să
revizuiască în viitor politica de investiţii a acestora pentru a le crea
cadrul direcţionării unor procente mai importante din portofolii spre
investiţii directe în economie, informează un comunicat al instituţiei
remis ieri redacţiei.
Mişcarea ASF survine la exact o săptămână după
ce premierul Victor Ponta declara că soluţia nu o reprezintă
naţionalizarea fondurilor de pensii private - discutată în negocierile
cu Fondul Monetar Internaţional toamna trecută - ci aceea de a le
deschide acestor entităţi calea pentru noi investiţii în economie. "Eu
personal, ca prim-ministru, am ales ideea de a lăsa fondurile private şi
de a găsi o soluţie împreună cu Comisia Europeană şi FMI de a deschide
posibilitatea de investiţii pentru fondurile private dincolo de a
cumpăra titluri de stat, şi către alte zone, către piaţa de capital,
către zone care să se simtă după aceea în economie", a spus marţea
trecută şeful Guvernului.
Acum ASF menţionează că va opera modificări
la nivelul cadrului desfăşurării activităţii fondurilor de pensii
administrate private astfel încât acestea să îşi poată majora ponderea
deţinerilor de acţiuni listate şi obligaţiuni corporative). Profesorul
de investiţii Adrian Mitroi a atras atenţia pentru Curierul Naţional că nu toate achiziţiile de pe Bursă ale fondurilor de pensii reprezintă
finanţări directe ale economiei reale (nici măcar în cazul ofertelor
publice primare şi secundare), ci doar majorările de capital sunt cele
care aduc bani în companii.
Care sunt deţinerile fondurilor de pensii de la BVB
La
data de 30 iunie 2014, fondurile de pensii private deţineau investiţii
de 957 milioane lei în companii de importanţă naţională precum Romgaz SA
(SNG), Electrica SA (EL), Transgaz SA Mediaş (TGN), Transelectrica SA
(TEL), Nuclearelectrica SA (SNN), Antibiotice Iaşi (ATB), şi Oil
Terminal (OIL), iar participaţiile în companii listate la BVB, excluzând
societăţile financiar-bancare, totalizau 1,37 miliarde lei, informează
ASF. Fondurile de pensii private au ponderi de peste 5% în acţionariatul
Electrica, Transgaz, Compa, Alumil Rom Industry (ALU), Antibiotice şi
deţineri de peste 10% din titlurile Bursei de Valori Bucureşti (BVB) -
12,02%, Ropharma (RPH) -13,56% şi Vrancart SA Adjud (VNC) - 15,32%.
Dacă se adună şi participaţiile la Fondul Proprietatea, la cele cinci
societăţi de investiţii financiare şi la bănci, plasamentele fondurilor
de pensii la Bursă se ridică la 2,73 mld. lei, din cele 15,7 miliarde
lei cât reprezentau activele în administrare la data de 31 martie.
Ce pot face fondurile de pensii pentru economia naţională
Chiar
dacă fondurile de pensii au inerent cheltuieli de administrare, acestea
au capacitatea de a pune capitalul la lucru pe termen lung şi foarte
lung (prin transformare de maturitate), dar şi cea de achiziţie mixtă de
instrumente de proprietate (acţiuni) sau de credit (obligaţiuni), spune
Adrian Mitroi, adăugând că acestea pot oferi un cost mediu de finanţare
pe termen foarte lung cât mai corect şi corelat adecvat cu riscul
inerent.
Lumea academică bate încă eficienţa financiară a schemelor
de pensii private în cadrul economiilor dezvoltate, dar pentru
economiile în stadiu de dezvoltare, beneficiul este mai uşor de evaluat.
"Dacă performanţa investiţională absolută este discutabilă, în termeni
relativi aceasta tinde să fie favorabilă, dar numai pe termen lung şi
foarte lung (de exemplu, obţinerea de randamente la risc faţă de
inflaţie, indici bursieri pasivi, riscul asumat, diversificare simplă
temporală, sectorială sau pe instrumente) datorită, în cea mai mare
parte, elongării orizontului investiţional", ne-a declarat analistul
financiar.
Ce ar fi fost listările fără banii viitorilor pensionari
Fondurile de pensii private au fost active şi în cadrul ofertelor
publice derulate de companiile de stat care au făcut pasul spre Bursă,
acestea achiziţionând în medie aproximativ o cincime din pachetele puse
în vânzare. Astfel, investiţiile directe în economie realizate prin
intermediul listărilor depăşesc valoarea de 675 milioane de lei şi au
reprezentat 19,47% din cererea internă de emisiuni de acţiuni şi
obligaţiuni ale companiilor de stat care au dorit să atragă capital
pentru dezvoltare, menţionează comunicatul ASF.
Fondurile de pensii
administrate privat au cumpărat 20,59% acţiunile oferite de
Nuclearelectrica, în valoare de 58,5 milioane lei. Suma s-a cifrat la
252,7 milioane lei la oferta Romgaz când fondurile au absorbit 22,8% din
ofertă, iar la Electrica aceasta a fost chiar mai mare, de 291 milioane
lei pentru o alocare de 18,64% din pachetul care a făcut obiectul
operaţiunii de piaţă. Fondurile de pensii au făcut plasamente şi în
cadrul ofertelor publice secundare de la Transelectrica şi Transgaz,
unde au cumpărat 23,7% şi, respectiv 8,24% din titlurile puse în vânzare
şi pentru care au plătit 47 milioane lei şi, respectiv, 26 milioane
lei.
Două treimi din bani, băgate în titluri de stat
Dincolo de aceste participări la ofertele publice, destinaţia
covârşitoare a fondurilor de pensii private o reprezintă creditul
guvernamental. Profesorul Mitroi ne-a atras atenţia că aceste entităţi
finanţează oricum indirect economia prin cumpărările de titluri de stat,
mai ales cele cu randament lung şi foarte lung.
Statistica ASF
menţionează o proporţie de 67,51% a investiţiilor în obligaţiuni emise
de Finanţele Publice din cele 14,84 miliarde lei cât reprezentau la 31
martie 2014 activele în administrarea fondurilor de la Pilonul II al
fondurilor obligatorii. Acţiunile veneau pe locul doi abia cu 15,65% din
totalul portofoliilor, urmate de depozitele bancare (7,07%),
obligaţiunile corporative (4,33%) şi organisme de plasament colectiv
(3,08%).
Deşi nu au aceleaşi constrângeri ale cadrului de
reglementare ca şi în cazul fondurilor obligatorii, entităţile de la
Pilonul III afişează o structură de alocare asemănătoare pentru cele
845,2 milioane lei avute în administrare. Astfel, deţinerile de titluri
de stat însemnau 65,6% din portofolii, acţiunile 18,4%, depozitele
bancare 7,73% şi obligaţiunile corporative 5,1%.
De ce este tentantă naţionalizarea fondurilor de pensii
Tocmai
ponderea ridicată a deţinerilor de titluri de stat le aduce o
vulnerabilitate ridicată fondurilor de pensii în măsura în care pentru
guverne va exista totdeauna tentaţia guvernelor de a le naţionaliza,
spun analişti din pieţele internaţionale.
Dacă Ungaria deja a luat măsuri directe în acest sens, iar Polonia a
urmat-o îndeaproape, reţeta ar putea deveni mondială. Un studiu publicat
chiar luna trecută de profesorii americani de la Universitatea Harvard
Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff publicată sub antetul Fondului Monetar
Internaţional, descrie cu lux de amănunte cum sectorul privat care a
investit în bonduri guvernamentale ar trebui să fie expropriat pentru a
se plăti datoriile naţionale. Laolaltă asigurări de viaţă, fonduri de
pensii şi toate tipurile de forme care asigură retragerea după o viaţă
de muncă ar urma să fie împiedicate să-şi revendice plasamentele la
scadenţe. Prelungirea unilaterală a maturităţilor este una din
propunerile FMI ca variantă a eliminării pericolului falimentelor
statelor.
Prin documentul respectiv, practic, FMI ne spune că uriaşa
datorie suverană nu poate fi redusă decât expropriind fondurile de
pensii, comentează consultantul financiar Martin Armstrong care o
califica pe Christine Lagarde, directorul Fondului, ca fiind "cea mai
periculoasă femeie din lume".
România ar urma să meargă pe altă variantă
În noiembrie 2013, Guvernul României a avut discuţii cu FMI despre
varianta unei posibile limitări a cotelor distribuite fondurilor
private, după cum a afirmat şi premierul Ponta. "Am început să
întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului
II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia
pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi
asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea,
opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget",
se arăta în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia
Europeană la finele anului trecut.
Acum Victor Ponta a afirmat,
însă, că mai inteligent ar fi să se găsească o cale legislativă prin
care fondurile private de pensii să investească în România. Ridicarea
presiunii pentru finanţarea deficitului bugetar al ţării creează
premisele pentru ca tot mai multe resurse să fie lăsate la dispoziţia
economiei private spre a fi accesate, iar o relaxare a structurilor de
alocare a fondurilor de pensii din partea reglementatorilor ar veni în
aceeaşi direcţie.
Adrian Mitroi consideră că trebuie să ne găsim
calea noastră în ceea ce priveşte finanţarea economiei naţionale în
contextul rescrierii regulilor jocului în lumea financiară post-criză.
"Până ieri, lăudam sistemele altora, iar astăzi se dovedeşte că la nivel
macro, de organizare şi funcţionare a pieţei financiare bancare şi de
investiţii suntem în postura privilegiată a unei stabilităţi fără
deficit, fără bailout cu bani publici, fără drama unor naţionalizări în
tăcere sau îngrădiri de libertăţi economice sau antreprenoriale", a
declarat pentru Curierul Naţional Mitroi, care ţine la Bucureşti un curs de finanţe comportamentale. "Este de
ajuns să fii atent în călătoriile tale în Europa sau America să înţelegi
că, totuşi, România este o ţară cu poziţie şi potenţial economic foarte
bune, cel puţin atât timp cât nu încercăm să replicăm greşelile
altora", a conchis profesorul de investiţii.
Sursa: www.curierulnational.ro; autor Adrian Panaite; 23 iulie 2014