Risk Management, un proiect al comunității Econosofia, marca Voluntari pentru Idei și Proiecte România, aflat la cea de-a doua ediție

Speakeri editia 2014 

Proiectul se adresează studenților din mediul economic , scopul acestor conferințe fiind acela de a-i familiariza cu riscurile în domenii în care acestea apar în mod continuu ( financiar-bancar, piețe de capital) și cu modalitățile de gestionare eficient.

Risk Management este singurul proiect pe managementul riscului din România adresat studenţilor din mediul economic , oferindu-le oportunitatea de a discuta cu personalități din domeniul instituțional, bancar și al pieței de capital despre riscurile existente în bănci sau societati de investitii, precum si la nivel macroeconomic. Printre temele abordate se numără: economia comportamentală, psihologia riscului, riscul de piață, riscul de credit, evenimente black swan, crize financiare, etc.

Proiectul se va desfășura pe parcursul a 5 zile, 07-11 aprilie 2014, sub forma unui program de conferințe și seminarii pe teme de macroeconomie și managementul riscului la toate nivelurile. Pe lângă seminariile specializate pe managementul riscului, proiectul îşi propune şi o parte de orientare profesională, fiecare dintre speakeri explicându-si traseul profesional, oferind sfaturi utile pentru participanţi şi o altă abordare în studiul riscurilor, şi anume una psihologică.

Studenții participanți vor lucra în echipă pentru a rezolva un studiu de caz, echipa câștigatoare urmând să fie recompensată cu premii. Jurizarea se va face de o comisie formată din 3 speakeri

Beneficiile participării la proiect:

-Studenţii au oportunitatea de a cunoaşte şi interacţiona cu speakeri importanţi din domeniul economic, care pot fi consideraţi modele profesionale, influenţând astfel deciziile participanţilor cu privire la o viitoare carieră.

-Training-urile şi conferinţele din cadrul proiectului contribuie la crearea unui suport solid de cunoştinţe în ceea ce priveşte sectoare mai puţin studiate ale economiei şi aici vorbim de : credit risk, evenimente black swan, economie comportamentală, asimetria informaţiei, riscul de credit, ş.a.

-Creearea unui cadru potrivit în care participanţii pot învăţa unii de la alţii prin întrebări, dezbateri şi studii de caz.

-Dezvoltarea  abilităţilor de rezolvare a unor studii de caz bazate pe probleme reale.

-Oferirea unui cadru de interacţiune cu personalităţi din mediul financiar-bancar care, eventual, pot clarifica anumite neclarităţi pe care le au participanţii.

Tabelul dividendelor arată decent, dar...

O centralizare a datelor oferită de Prime Transaction arată că majoritatea emitenţilor de la cota BVB oferă randamente superioare depozitelor bancare.
Adrian Mitroi: Dividendele sunt o recompensă cu impact emoţional, însă nivelul lor arată că încă suntem într-o etapă a randamentelor mici.
"Orice corecţie poate să pulverizeze dividendele".

 

Majoritatea companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti au anunţat dividende care la actualele cotaţii din piaţă oferă randamente superioare depozitelor bancare, atrage atenţia casa de brokeraj Prime Transaction. Astfel, trei emitenţi, respectiv Transelectrica SA (TEL), Nuclearelectrica SA (SNN) şi COnted SA Dorohoi (CNTE) au randamente de aproximativ 13% ale dividendului brut, nouă companii oferă investitorilor randamente de 7-10%, în timp ce opt societăţi vin cu randamente de 5-6% scăzute din perspectivă istorică pentru titlurile de equity, dar deja la niveluri aproape duble faţă de dobânzile bancare. Trei simboluri au o valoare a randamentului brut de 3-4%, în jurul câştigurilor obţinute de deponenţi, în timp ce alte cinci acţiuni au yield-uri mai mici de trei procente. Alumil Rom Industry, producător de tâmplărie de aluminiu rămas în uitare pe Bursă de mult timp, reprezintă "anomalia" din acest tabel, cu un randament brut al dividendului de 46,24%.

Diversificarea între acţiunea de dividend şi cea de creştere, o reţetă aproape obligatorie post-criză

"Dezintermedierea este mai profitabilă decât reintermedierea", a declarat pentru Curierul Naţional analistul financiar Adrian Mitroi, care aminteşte că parcurgem o etapă de represiune financiară, marcată de randamente reduse. Sub acest aspect, dividendele reprezintă cea mai scumpă formă de amăgire, având şi neajunsul de a disipa investitorul în taxe suplimentare.
Totuşi, între economisirea care urmăreşte obţinerea unui randament şi încercarea de prezervare a capitalului prin investiţii în active reale, plasamentele în acţiunile purtătoare de dividend pot reprezenta o oportunitate favorabilă în măsura în care combină elementul de prezervare cu cel de apreciere a capitalului, mai spune Mitroi.
Paradigma investiţională s-a modificat post-criză, aşa cum s-a schimbat şi în ceea ce priveşte locurile de muncă. Astfel, mai importantă decât diversificarea sectorială este cea pe stiluri de investiţie, respectiv între investiţiile de venit (axate pe acţiunile purtătoare de dividende) şi cele de creştere în care sunt achiziţionate acţiuni ale companiilor care cuceresc cote de piaţă de la competitori. Găsirea unui mix eficient este importantă pentru că investiţia pe venit nu este recomandabilă decât la pachet cu cea de creştere, mai spune Mitroi, amintind că emitenţii care scot cash de pe bilanţuri pentru a-l returna pentru acţionari sacrifică din creşterea viitoare.

Cele mai bune dividende, de la stat şi pentru stat

Economia de stat plăteşte investitorii, iar cea privată nu are idei de investiţii, explică Adrian Mitroi contextul în care emitenţii de la BVB aleg să returneze cash către acţionari. Însăşi faptul că fac acest lucru arată, însă, că au ieşit din etapa dificultăţilor de returnare a capitalului către investitori.

Poate că nu e cel mai eficient, dar emoţional este bine

Distribuirea de dividende exprimă o gratitudine a managementului faţă de acţionarii care aleg să stea alături de companie, dar nu sunt eficiente din punctul de vedere al randamentului nominal şi real investit. Într-o lume marcată de marje mici pe tot lanţul trofic (deponent, investitor, companii), în care investitorii sunt atenţi la fiecare procent, dividendele au un rol emoţional important, mai spune Mitroi, care predă un curs de finanţe personale şi comportamentale la Bucureşti.

O răsplată după un an de perpelire

Cei mai mulţi emitenţi au oferit randamente ale dividendului peste reperul de 3,5% pe care îl putem avea în vedere ca relevant pentru depozitele cu scadenţa la un an. Aşadar, cei care au în vedere un orizont mai mare de şase luni şi care pot trece peste fluctuaţiile inerente de pe Bursă, au şi varianta unui plasament în acţiunile purtătoare de dividende.

Investiţia de venit (dividend) este una pe termen lung; eşti obligat să cumperi şi să stai pe risc până la data dividendului, aminteşte Mitroi, care aduce în atenţia investitorilor şi reversul medaliei: "Orice corecţie poate să pulverizeze dividendele".   

Capitalul românesc este temător după dezastrul bulei imobiliare

Activitatea slabă de pe Bursă ar putea fi un avertisment că economia românească traversează o perioadă de expectativă prelungită. "Deficitul de IPO-uri şi de tranzacţionare de capital privat denotă faptul că acum capitalul românesc este parcat", ne-a declarat Adrian Mitroi. Acesta nu plăteşte dividend după ce a fost vătămat când a părăsit mediul de afaceri propriu-zis la jumătatea deceniului trecut pentru investiţii greşite în imobiliare şi în active financiare. Capitalul autohton ar putea reveni treptat, însă acesta apare ca un proces de durată.

Mai mult: http://www.curierulnational.ro/Piata%20bursiera/2014-04-09/Tabelul+dividendelor+arata+decent%2C+dar

Sursa: www.curierulnational; 9 aprilie 2014; autor Adrian Panaite

Emisiunea ”Prime Time Business” 27 Martie 2014, cu Adrian Mitroi - The Money Channel

Emisiunea ”Ultima ediție” TVR 1 - 30 martie 2014 - despre cresterea accizei la carburanti

http://stiri.tvr.ro/analistul-adrian-mitroi-scumpirea-de-care-ne-temem-toti-nu-va-avea-loc-sau-nu-va-fi-atat-de-abrupta_42422.html

Semioptimism în birourile şefilor marilor companii

Numărul directorilor executivi care anticipează creşterea afacerilor a crescut cu 62%, faţă de anul trecut
Cei mai optimişti sunt directorii executivi din telecom, media şi industrie, care anunţă creşteri ale profiturilor de peste 30%
Mitroi: Becurile de pe bordul avionului nu sunt încă verzi, sunt doar portocalii

Şefii marilor companii din România privesc cu o încredere mai mare evoluţia afacerilor în acest an. Potrivit unui studiu realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală EY România, circa 40% dintre directorii executivi ai marilor companii care activează pe plan intern sunt încrezători în afacerile lor, un procent net superior faţă de anul trecut, când doar 25% din respondenţi îşi exprimau optimismul faţă de evoluţia afacerilor în 2013.
În timp ce aproximativ 51% dintre executivi au anunţat că se aşteaptă la o creştere a profiturilor între 1% şi 10%, alţi 19% speră la creşteri între 10% şi 20%. Circa 7% dintre directorii marilor companii, în special cei din telecomunicaţii, media şi industrie anticipează o creştere chiar de peste 30%.
Analistul economic Adrian Mitroi a explicat, pentru Curierul Naţional, că optimismul mai ridicat al şefilor marilor companii poate fi explicat prin câteva argumente "uşor pozitive". "La modul general, optimismul acestora ar putea avea în vedere politica monetară actuală, care nu mai este atât de restrictivă, ci este chiar acomodativă. De asemenea, această viziune ar putea fi determinată şi de politica fiscală actuală, care este oarecum neutră şi cu aluzia de relaxare. Dar aici nu mă refer şi la cazul CAS. Un alt motiv al optimismului ar fi că, până acum, companiile s-au strâns cât au putut. Au redus cheltuielile, au scăzut salariile, criza a determinat şi o creştere a productivităţii. Cu toţii muncim de două ori mai mult şi probabil la jumătate din banii pe care îi luam înainte de criză. Totodată, condiţiile economice actuale încă nu sunt favorabile, dar am trecut de perioada mai grea de mentenanţă, de supravieţuire. Dacă ar fi să ne uităm la economie ca un pilot la bordul avionului, vedem că beculeţele nu sunt roşii, dar nici verzi. Sunt portocalii", a afirmat Adrian Mitroi.
În timp ce a explicat că nivelul mai mare de optimism din telecomunicaţii şi media ar putea fi explicat prin faptul că nu sunt domenii unde să se fi făcut investiţii imobiliare mari, agricultura şi industria au motive reale de optimism. "Am devenit exportatori neţi atât în industrie, cât şi în agricultură. În agricultură, în ultimii doi ani, avantajele comparative s-au transformat în avantaje competitive", a subliniat analistul.

Adevărata creştere economică nu constă în creşterea afacerilor şi a profitului

Acesta a afirmat că adevărata creştere a economiei nu constă în creşterea afacerilor şi a profiturilor companiilor. "Creştere economică este atunci când se investeşte în crearea de noi locuri de muncă, cu salarii mai mari, iar companiile vor creşte investiţiile de capital", a punctat Adrian Mitroi.
La sondajul EY România, 37% dintre executivii marilor companii au răspuns că vor menţine numărul de angajaţi, în timp ce 49% au spus că vor angaja pe parcursul acestui an. Însă cei mai mulţi (30%) au anunţat că personalul va creşte cu 1-5%. Un procent de 14% au afirmat că vor opera reduceri de personal, în acest an.

Creditul rămâne principala sursă de finanţare

Potrivit studiului EY România, în 2014, principala strategie de finanţare a investiţiilor rămâne creditul bancar. Astfel, 49% dintre respondenţi afirmă că vor apela la această sursă de finanţare, procent în creştere de la 45% în 2013. În paralel, emisiunea de acţiuni înregistrează o scădere, de la 20% în 2013, la 12% în 2014.
O opţiune nouă privind metodele de finanţare apare discret în răspunsurile liderilor de business din România, şi anume accesarea fondurilor europene, menţionată de doar 2% dintre cei chestionaţi.
Comparativ, în 2013, creditele bancare au fost principala sursă de finanţare pentru 54% dintre cei chestionaţi, procent în creştere faţă de 47% în 2012. Doar 10% dintre liderii de business au apelat la emisiunea de acţiuni pentru finanţarea investiţiilor în 2013, în scădere faţă de 18% în 2012.

Link: http://curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2014-02-11/Semioptimism+in+birourile+sefilor+marilor+companii
Sursa: http://curierulnational.ro; 11 februarie 2014; autor Adrian Ungureanu

Romanii vor putea schimba moneda in care au luat credit. Vezi ce recomanda analistii

Principalul avantaj al conversiei creditelor din valuta in lei, un drept castigat de clienti la finalul anului trecut, in urma votului Parlamentulului European, il reprezinta eliminarea riscului valutar. Business24 explica de ce astfel de "pariuri" financiare raman, totusi, nerecomandabile in viziunea analistilor.
Principalele trei riscuri asumate de catre intitutiile de credit in relatia cu clientii sunt riscul de credit (al bonitati individului), riscul de valuta si riscul ca poate nu are fonduri pe perioada pe care da creditul acela. Iar toate aceste riscuri, se vor comasa in preturi mai mari, potrivit specialistilor contactati de Business24.
Potrivit unei noi directive europene, institutiile de credit vor fi obligate sa negocieze dobanzile clientilor care cer conversia in lei a creditelor in valuta. Directiva adoptata la finele anului trecut si care vizeaza protectia clientilor bancari va intra in vigoare in primavara acestui an si va trebui transpusa in legislatia nationala in termen de doi ani.
"Sunt foarte multi pretendenti la stabilitatea financiara, iar o entitate care se numeste banca, desi are un rol social important, este in primul rand o entitate privata care functioneaza pe principii private, de transaparenta si de responsabilitate. Sa nu uitam ca perspentiva este mult mai lunga", a declarat pentru Business24 analistul financiar, Adrian Mitroi.
Depozitele au maturitati scurte, in timp ce creditele au cu totul alte maturitati. Depozitele sunt majoritar in lei, iar creditele sunt majoritar in euro. Toate aceste transformari de maturitate, de valuta si de dobanzi invita la costuri suplimentare pe care trebuie sa le pateasca cineva. Tocmai de aceea, trebuie avut in vedere celalalt orizont de timp, cel al trecerii la moneda euro.

Se va "paria" pe diferentialul de dobanda?

Clientii bancari cu credite ipotecare trebuie sa aiba in vedere, potrivit analistilor, ca intr-un orizont de timp sub 10 ani se va trece la moneda europeana.
"Oamenii nu vor mai face pariu pe diferentialul de dobanda. Atat de apropiate vor fi dobanzile, incat trendul de rezerve minime obligatorii va semana, deci dat fiind ca intram in 'compactul bancar', diferentele si arbitrajul pe care il vor face atat institutiile de credit cat si indivizii vor fi foarte mici", este de parere analistul financiar Adrian Mitroi.
Aveam aparent o bonitate mai buna si o capacitate de indatorare mai mare datorita faptului ca moneda la care ne imprumutam purta o dobanda mai mica, dar ea nu avea niciunde pretul riscului valutar. Intr-o piata financiara moderna in care ne aflam in momentul de fata, pozitiile acestea de favorabilitate ale unui jucator, fie ca este vorba de creditor sau de debitor, nu sunt pe termen lung, sustine Mitroi.
"Ceea ce pare astazi o achizitie foarte buna, se poate sa fie infirmat la urmatorul ciclu economic. Pariurile de gen financiar sunt nerecomandabile. Ele pot parea atractive, dar se pot tranforma in pozitii defavorabile. Acest risc inerent pe care il avem, pentru ca nu avem finantare, trebuie platit. Nu putem dintr-o data sa ne finantam la fel de ieftin si pe moneda locala, fata de euro, mai ales ca moneda locala are intr-un fel sau altul un orizont finit de existenta. Atat creditorul cat si debitorul vor invata ca toate deciziile care apar la momente favorabile se pot transforma la un moment dat in nefavorabile", sustine analistul. 

Link: http://www.business24.ro/banci/banci-romania/romanii-vor-putea-schimba-moneda-in-care-au-luat-credit-vezi-ce-recomanda-analistii-1540938

Sursa: www.business24.ro; 20 ianuarie 2014; autor Roxana Gicovanu

INTERVIU Adrian Mitroi: Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic

Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic, afirmă Adrian Mitroi, membru al conducerii CFA România, în calitate de lector, Investiții și Finanțe Comportamentale, la Academia de Studii Economice.

Acesta a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre balanța de plăți, fluxul de investiții străine directe (ISD), creditele neperformante și inflație.

AGERPRES: Creditele intragrup din noiembrie 2013 au crescut volumul investițiilor străine directe în primele 11 luni ale anului trecut. Cum vi se pare dinamica investițiilor străine directe?
Adrian Mitroi: Refluxul de dezintermediere este de neoprit, mai ales în sectoarele care nu mai au potențial. Capitalul asiatic este cel important de utilizat, este cel cu cea mai mare răbdare, pro industrie și construcție pe termen lung de avantaj comparativ. Capitalul european vine doar prin fonduri și nu direct — cel care ar fi creat joburi productive, adevărate, sustenabile, bine plătite, competitive. Economiile de sursă ale acestui capital au nevoie la fel de mult de aceste fonduri, deci competiția s-a mutat din planul țărilor de destinație în planul competiției între țări dezvoltate și țări în dezvoltare.

AGERPRES: Au tot apărut voci care spun că avem un deficit mic de cont curent. Nu credeți că, de fapt, acest deficit mai mic este dat, în special, de lipsa ISD-urilor și că nu este creat de balanța import/export?
Adrian Mitroi: Logica dumneavoastră este corectă. Combinația bună a momentului (2222 — pentru creștere, inflație și cele două deficite) cu un curs ușor depreciat este tot ce putem face bine acum din punct de vedere al mixului de macro politici. Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic. Din plan extern, anul 2014 va fi unul dificil pentru piețele în dezvoltare. Economiile din Argentina, Turcia, Brazilia, Filipine, Africa de Sud, Rusia, China și India pierd din viteză în favoarea țărilor mai dezvoltate (cine ar fi crezut asta acum ceva timp?). În plus, cel mai riscant factor nou este corelația nefericită a acestor evenimente. O regulă dură a finanțelor moderne spune că în piața aflată în corecție, corelația între valorile activelor și afacerilor ține să crească, adică strategia de diversificare — de speranță că nu toate plasamentele merg prost în același timp, își pierde din eficiență. În fața acestui risc global, cei ca noi, mai puțin vinovați și cu temele de macrostabilitate mai bine făcute, plătesc consecințele neintenționate. De exemplu, presiunea ușoară dar susținută pe valoarea activelor financiare și a monedelor.

Presiunea pe monedele emergente va continua în primul rând din cauza incertitudinii dinspre cei doi mari jucători economici ai lumii, SUA și China. În acest context global economic, dar și politic, mai degrabă incert, cred că noi avem o fereastră bună de oportunitate să folosim accizele mai mari pentru proiectele strategice de infrastructură și să scădem CAS, pro business. Ce pierdem la accize sigur câștigăm la curs valutar și la cel al petrolului. Un lucru este cert de acum, nu avem motive să mai întârziem reformele de fond. Economic, situația globală nu se îndreaptă nici repede nici ușor.

AGERPRES: Ce părere aveți de reducerea dobânzii de politică monetară și a rezervelor minime obligatorii la început de an?
Adrian Mitroi: Încă un pas. Cred că 3,5% este nivelul cel mai mic care se acomodează în economie. Strategia de Carry-Trade pe leu trebuie să fie în continuare ușor atractivă pentru capitalul extern de portofoliu: împrumut la rată fără risc, în monedă fără risc (euro) și plasament pe termen scurt la rată fără risc, în moneda cu risc (leu). Investitorul poate fi convins de acest procent, măcar 1-2% dobânda reală. Acest capital străin preferă să cumpere titluri de finanțare a deficitului și pentru că nu se teme de cea de-a doua condiție necesară pentru această strategie/plasament — cea a stabilității monedei de plasament (leu). Aceasta este în grija băncii centrale, copilotul politicilor guvernamentale de finanțare cât mai ieftină a deficitului.

Un risc secundar, dar important, este cel al închiderii de robinet monetar dinspre FED. Euro este în continuare o monedă apreciată față de dolar (de fapt dolarul este o monedă depreciată smart de către FED). O depreciere a euro față de dolar — o consecință firească a închiderii doar ușoare a robinetului — face cu atât mai atractivă strategia de carry trade pe leu/euro. Dacă va fi așa, ar mai fi loc de acomodare, asta dacă celelalte riscuri, în special cele globale, nu înclină balanța către înăsprire monetară.
În plus, pentru prima jumătate de an mai este loc de reducere de rezerve, mai este spațiu monetar și pentru reducere de dobândă, dar prudența va însemna mai degrabă wait and see (așteaptă să vezi — n.r.).

AGERPRES: CORE 2 ajustat este negativ, cel puțin la finalul lunii noiembrie era la—0,21%, pentru a doua lună consecutiv. Cum comentați?
Adrian Mitroi: Trend ca în modelul european, exact la fel pentru economiile performante inclusiv pentru Europa de Sud. Procesul susținut de deflație este un teritoriu necartografiat despre care avem cărți scrise doar în limba japoneză. O certitudine am putea avea despre cauza acestui proces: revenirea economică (incertă și temporară) s-a bazat doar pe monetarism și bail — out politic, nu pe reforme structurale, deci nu a creat și nu va crea joburi (bine plătite). Mai ales că joburile pe acest nou ciclu sunt altele decât cele care existau înainte de Marea Recesiune. O monedă prea tare pentru unii și prea slabă pentru alții, cu o dobândă prea mare, respectiv mică, cu ajustarea insuficientă a calificărilor și nevoia de recalificare, supraeducația, mobilitatea redusă, competitivitatea fragilă, sisteme sociale depășite — sunt toate subiecte de reformă structurală amânată cu rezultat în deficit de competitivitate.

Pentru politicianul european (față de cel american care a denumit anul 2014 — anul acțiunilor hotărâte de reformă economică), strategia cea mai zen este să aștepte un recul economic în Asia și în țările emergente, care mai poate împrumuta timp pentru aceste reforme întârziate.

În ceea ce ne privește, agricultura devine încet dar sigur un pilon de bază pentru noi, aducător de creștere economică dar și de prețuri mai favorabile local. Pe noul ciclu economic, când vom deveni exportatori și de agricultură, pe lângă industrie, ne construim noul avantaj competitiv sustenabil.

AGERPRES: Vă așteptați să scadă rata creditelor neperformante în a doua parte a anului?
Adrian Mitroi: E un procent mare pentru că reprezintă o politică atentă și strictă de reglementare. Este și prețul economic pe care îl plătim fiecare pentru excesele consumeriste și investiționale din perioada de boom. Este și motivația pentru care dinamica de credit va stagna, dar este și un purgatoriu folositor economic — pune presiune pe realocarea activelor și capitalului spre alte sectoare, cu potențialul potrivit noului ciclu economic, mai competitive și mai puțin bazate pe active de confort (imobiliare) și mai mult pe active de producție (teren agricol, imobiliare de investiții). Acest proces este necesar și firesc, ca zăpada și viscolul de afară — foarte bun pentru agricultură.

Link: http://www1.agerpres.ro/economie/2014/01/28/interviu-adrian-mitroi-macrostabilitatea-economica-locala-este-expusa-la-posibile-contre-dinspre-politic-16-18-26
Sursa: AGERPRES; 28 ianuarie 2014; autor: Florin Bărbuță; editor: Andreea Marinescu; Foto: ALEX MICSIK