Un poll realizat de Curierul Naţional între experţi financiari a
indicat un curs de schimb pentru finalul acestui an la valori cuprinse
între nivelurile de 4,30 şi 5 lei pentru un euro.
Jumătate dintre respondenţi mizează pe deprecierea monedei naţionale, iar ceilalţi anticipează o menţinere a leului între nivelurile în care s-a tranzacţionat în a doua parte a anului trecut.
Beneficiind de un climat pozitiv în pieţele financiare internaţionale, moneda naţională a început anul pe o tendinţă de întărire, ajungând în zona de 4,34 lei pentru un euro, reper important, echivalent cu limita superioară a coridorului de variaţie conturat în perioada 2009-2011. Pentru a vedea însă unde se va situa cursul de schimb la finalul anului, Curierul Naţional a realizat un poll în rândul analiştilor financiari şi brokerilor cu care colaborăm, solicitându-le să indice nu numai un palier de cotare orientativ, dar şi câţiva factori care ar putea influenţa parcursul perechii valutare euro/leu.
Jumătate dintre respondenţi mizează pe deprecierea monedei naţionale, iar ceilalţi anticipează o menţinere a leului între nivelurile în care s-a tranzacţionat în a doua parte a anului trecut.
Beneficiind de un climat pozitiv în pieţele financiare internaţionale, moneda naţională a început anul pe o tendinţă de întărire, ajungând în zona de 4,34 lei pentru un euro, reper important, echivalent cu limita superioară a coridorului de variaţie conturat în perioada 2009-2011. Pentru a vedea însă unde se va situa cursul de schimb la finalul anului, Curierul Naţional a realizat un poll în rândul analiştilor financiari şi brokerilor cu care colaborăm, solicitându-le să indice nu numai un palier de cotare orientativ, dar şi câţiva factori care ar putea influenţa parcursul perechii valutare euro/leu.
Jumătate dintre respondenţi au mizat pe o menţinere a monedei naţionale
în raport cu euro în intervalul delimitat în a doua parte a anului
trecut, în timp ce alţi cinci specialişti mizează pe slăbirea leului, în
general de o manieră moderată. Cea mai agresivă ţintă, de 5 lei pentru
un euro, a fost indicată de către Andrei Ciubotaru, Head of Brokerage la
Tradeville. Acesta are în vedere faptul că Banca Naţională a României
ar putea găsi punctul de echilibru către un alt palier.
BNR ar urma să fie protagonistă în această arenă, numele instituţiei fiind menţionat de cinci dintre respondenţi. Dincolo de starea generală a economiei româneşti, ceilalţi factori care ar putea marca traiectoria cursului în 2013 şi indicaţi în poll sunt riscurile din zona euro ce pot induce intrări reduse de capital, acordurile cu instituţiile financiare internaţionale, încasările la bugetul de stat, solvenţa debitorilor, dobânzile şi spectrul unor noi tulburări politice.
Un alt aspect adus în discuţie este acela al efortului de rambursări în contul împrumuturilor externe. Acestea au împiedicat o ajustare încă şi mai brutală a economiei româneşti şi au ameliorat deprecierea leului în anii trecuţi, dar nota de plată cade în sarcina generaţiilor viitoare. "Am luat cu toţii decizia să lăsăm în grija copiilor noştri tot ceea ce nu am făcut noi bine, toate excesele consumeriste şi investiţiile noastre greşite", a declarat analistul financiar Adrian Mitroi.
BNR ar urma să fie protagonistă în această arenă, numele instituţiei fiind menţionat de cinci dintre respondenţi. Dincolo de starea generală a economiei româneşti, ceilalţi factori care ar putea marca traiectoria cursului în 2013 şi indicaţi în poll sunt riscurile din zona euro ce pot induce intrări reduse de capital, acordurile cu instituţiile financiare internaţionale, încasările la bugetul de stat, solvenţa debitorilor, dobânzile şi spectrul unor noi tulburări politice.
Un alt aspect adus în discuţie este acela al efortului de rambursări în contul împrumuturilor externe. Acestea au împiedicat o ajustare încă şi mai brutală a economiei româneşti şi au ameliorat deprecierea leului în anii trecuţi, dar nota de plată cade în sarcina generaţiilor viitoare. "Am luat cu toţii decizia să lăsăm în grija copiilor noştri tot ceea ce nu am făcut noi bine, toate excesele consumeriste şi investiţiile noastre greşite", a declarat analistul financiar Adrian Mitroi.
Perspectiva celor 11 respondenţi la poll-ul realizat la sfârşitul anului trecut de Curierul Naţional
este una moderată asupra evoluţiei economiei naţionale. În consecinţă,
şi scenariile pentru traiectoria cursului de schimb în 2013 nu includ
variaţii foarte ridicate faţă de nivelul de 4,44 lei pentru un euro
consemnat la sfârşitul anului precedent.
Atractivitatea leului rămâne mică într-un context de represiune financiară
Analistul financiar Adrian Mitroi include dobânzi de 6% în scenariul său
pentru un nivel de 4,5-4,7 lei pe euro la finalul lui 2013. El
estimează că, deşi rezerva valutară va fi mai mică, politica monetară se
va înscrie, fără incidente, într-un nou trend, cu rezerve mai mici,
control al lichidităţii prin preţ (operaţiuni repo), şi nu prin
intervenţii directe ca până acum. "Mecanismele vor fi mai fine, mai
adecvate realităţii prezente - una a reglajelor fine şi nu a celor brute
(costisitoare şi greu de sterilizat)", a declarat analistul financiar.
Represiunea financiară la nivel global se va manifesta prin efectul ei secundar şi în România. Astfel, menţinându-se dobânzile mici, deponenţii au devenit finanţatori indirecţi ai deficitelor bugetare prin randamente la depozite şi investiţii care nu compensează suficient riscul investiţional (pe termen lung) şi monetar (inflaţia), mai spune Mitroi.
Represiunea financiară la nivel global se va manifesta prin efectul ei secundar şi în România. Astfel, menţinându-se dobânzile mici, deponenţii au devenit finanţatori indirecţi ai deficitelor bugetare prin randamente la depozite şi investiţii care nu compensează suficient riscul investiţional (pe termen lung) şi monetar (inflaţia), mai spune Mitroi.
Leul şi economia, salvaţi în anii trecuţi pe seama generaţiilor viitoare
Timpul cumpărat la declanşarea crizei ne costă acum. Efortul de
rambursare pentru împrumuturile contractate în 2009 îşi va spune
cuvântul asupra cursului de schimb. Adrian Mitroi spune că rambursările şi refinanţările datoriei externe
vor lua procente bune din creşterea economică. Pe de altă parte, dacă
aceste împrumuturi nu ar fi fost contractate la intrarea în recesiune,
ajustările ar fi fost încă şi mai brutale. Analiştii economici nu ştiu
dacă este bine, însă cert este că decizia a implicat o aruncare a
problemelor în viitor. "Practic, la nivel individual, am realocat
constrângerile bugetare pe care le merităm către generaţiile viitoare",
ne-a declarat Mitroi.
Împrumutul masiv contractat pentru contracararea efectelor crizei rămâne pe bilanţ şi trebuie plătit. Simplificând exemplul, dacă trei ani de zile te împrumuţi cu 15% din PIB, atunci ai de fapt o contracţie reală de 15% a economiei. România are, în plus, provocarea de a găsi posibilitatea de tranziţie de la o economie consumeristă, în care fiecare vrea o slujbă la birou, în care partenerul trebuie impresionat printr-o vizită în week-end la mall, unde vizionarea unui film costă cât în America, iar gadgeturile sunt de două ori mai scumpe.
Împrumutul masiv contractat pentru contracararea efectelor crizei rămâne pe bilanţ şi trebuie plătit. Simplificând exemplul, dacă trei ani de zile te împrumuţi cu 15% din PIB, atunci ai de fapt o contracţie reală de 15% a economiei. România are, în plus, provocarea de a găsi posibilitatea de tranziţie de la o economie consumeristă, în care fiecare vrea o slujbă la birou, în care partenerul trebuie impresionat printr-o vizită în week-end la mall, unde vizionarea unui film costă cât în America, iar gadgeturile sunt de două ori mai scumpe.
Sursa: http://curierulnational.ro; 22 ianuarie 2013; autor Adrian Panaite
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu