Bancile din Romania dau lectii celor europene, la capitalizare si la reducerea activelor

Cresterea capitalui ca modalitate de incadrare in prevederile Acordului de la Basel reprezinta o preocupare centrala a bancilor, iar in Romania, situatia institutiilor de credit este ceva mai buna decat in cazul majoritatii bancilor europene. Pentru ca o banca sa poate continua sa opereze conform normelor legale, trebuie sa detina un nivel minim al capitalului stabilit la 8% din totalul activelor ponderate functie de risc.

Adrian Mitroi (CFA): Reducerea de active inseamna dezintermediere

"Aceasta dezintermediere de active este reversul imposibilitatii capitalizarii", sustine secretarul general al CFA Romania, Adrian Mitroi, in declaratia pentru Business24.
Situatia economica, inca dificila si complicata, face ca necesarul de capital pentru banci sa nu poata fi intotdeauna acoperit integral.
Analistul financiar sustine ca actionarii de banci percep investitiile in banca, deocamdata, mai putin atractive. Probabil disponibilitatea lor de a finanta bancile se reduce, iar bancile au ramas cu alternativa de a cumpara titluri de stat.
Potrivit acestuia, aceasta piata nu este una profitabila, dar este una lucrativa( in care se fac banii putini, dar se fac constant).

Impactul va fi negativ asupra acordarii de noi credite

"In perioada in care bancile isi reduc activele, ele nu vor putea sa suplimenteze portofoliul de imprumuturi pe care il au, si din potriva, sa il reduca", sustine analistul.
Impactul va fi asupra acordarii de noi credite. Bancile nu vor mai avea disponibil sa mai acorde noi credite si in aceste conditii, de restrangere a creditarii, cele care vor fi mai mult afectate sunt firmele mici si mijlocii.
Avand in vedere ca exista diferente foarte mari intre banci (pentru ca cele mari sunt mai aproape de realizarea obiectivelor privind cerintele de capital, in timp ce bancile mici s-ar putea sa aibe dificultati mai mari), nu poate fi exclus nici tabloul unei consolidari la nivelul sistemului bancar in care o parte din bancile mici sa se uneasca sau sa fie preluate de bancile mai mari.
Analistul financiar, Adrian Mitroi, este de parere ca bancile vor acorda mai putine credite, vor cere garanti sumplimentare si vor gasi modalitati de a se ajusta cu realitatile economice.
"Bancile sunt entititatii economice rationale si vor actiona avand in minte ce este corect pentru clienti, pentru ca in cele din urma, ce este benefic pentru client este benefic si pentru corporatie", completeaza Mitroi. 

Mai mult: http://www.business24.ro/banci/stiri-banci/bancile-romanesti-dau-lectii-celor-din-europa-la-capitalizare-si-la-reducerea-activelor-1534018 

Sursa: www.business24.ro; 13 august 2013; autor Larisa Nicolae

Mitroi: Guvernul şi-a folosit ”glonţul de argint” pentru reducerea TVA la pâine, măsura nefiind pe placul FMI

Guvernul şi-a folosit ”glonţul de argint” pentru un acord doar temporar de reducere a TVA la pâine, care nu este, evident, pe placul Fondului Monetar Internaţional (FMI), a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, secretar general al CFA România, în calitate lector, Investiţii şi Finanţe Comportamentale, Academia de Studii Economice.

”Măsura se va dovedi de folos doar dacă găsim surse de compensaţie de venit la buget, însă va fi dificil. Toate măsurile noastre ar trebui îndreptate înspre importuri şi crearea de joburi noi, bine plătite. Odată ce inerţia mişcării economice devine favorabilă, putem începe mişcările de relaxare fiscală, la modul sustenabil”, a spus Mitroi.
Potrivit acestuia, TVA redus la pâine va avea efecte uşor favorabile preţului la consumatorul final.

”Efecte uşor favorabile vor fi şi contra evaziunii fiscale. TVA este un impozit bun, pe consum. China, la început tentativ, de acum definitiv, a renunţat la taxa pe vânzări (modelul american) în favoarea unui gen de TVA (modelul european, de taxare în funcţie de costurile de producţie - deci un impozit corect pentru ambele părţi)”, a precizat Adrian Mitroi.
Guvernul a decis să reducă la 9% TVA la pâine, de la 1 septembrie.
Românii din mediul urban au consumat 8 kilograme de pâine/persoană în medie pe lună, în primul trimestru al acestui an, în timp ce în mediul rural s-au consumat 9,1 kilograme de persoană, potrivit unei anchete realizate de Institutul Naţional de Statistică.
Pe regiuni, cel mai mare consum mediu de pâine şi produse de franzelărie s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest Oltenia (10,7 kg/persoană), iar cel mai scăzut, în regiunea Nord-Est (6,5 kg/persoană).

Link: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/mitroi-guvernul-si-a-folosit-glontul-de-argint-pentru-reducerea-tva-la-paine-masura-nefiind.html
Sursa: www.capital.ro; 2 august 2013; AGERPRES

Adrian Mitroi (CFA): Ciclul de relaxare monetară sugerat de BNR, un bun indicator de aşteptări inflaţioniste mai mici

Ciclul de relaxare monetară sugerat clar de Banca Naţională a României (BNR) este un bun indicator de aşteptări inflaţioniste mai mici, coroborate cu favorabilitate asupra leului, a declarat, pentru AGERPRES, secretarul general al CFA România, Adrian Mitroi.

”Totuşi, diferenţa de inflaţie între competitorii noştri (vs. Polonia, aproape 5%, vs. Ungaria, 3,5%) indică şi o încetinire a reformelor structurale în economie. BNR este singurul gardian antiinflaţionist. Vinovatul de serviciu va rămâne tot economia reală (cea publică, în special, arierate, restructurare amânată) - aceasta având, prin inflaţie, o supapă de eliminare a performanţei economice insuficiente”, a precizat Mitroi.
Potrivit acestuia, trendul dezinflaţionist, deşi uşor, este neabătut, preţul materiilor prime este în scădere (inclusiv la energia electrică), cursul leului este stabil şi cuplat cu aprecierea euro (faţă de dolar), iar anul agricol este bun. La toate acestea se adaugă contextul extern deflaţionist, favorabil.
”Factura mai mică la energie este compensată de preţuri mai mari la servicii. Fondurile europene mai bune se văd în rezerva suplimentară, în confort de stabilitate şi, poate, apreciere a leului. Lichiditatea va fi în continuare favorabilă şi costul de finanţare al deficitului va fi bun. Totuşi, fatigul economic al consumatorului este cronic”, a mai afirmat Mitroi. 

Link: http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/214379-Adrian-Mitroi-CFA-Ciclul-de-relaxare-monetara-sugerat-de-BNR-un-bun-indicator-de-asteptari-inflationiste-mai-mici.html
Sursa: www.agerpres.ro; 4 august 2013; autor Florin Bărbuță

Analiștii Financiari: Politica BNR va genera aprecierea leului în 2013 și 2014

Cursul de schimb al leului faţă de euro s-ar putea situa la 4,43 în decembrie 2013 şi 4,33 în decembrie 2014, iar dobânda interbancară ROBOR la 3 luni s-ar putea reduce la 3,70% în decembrie 2013 şi 3,40% în decembrie 2014, conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR)
Estimările pentru decembrie 2013 variază între 4,3 şi 4,5 iar cele pentru decembrie 2014 între 4 şi 4,7. Dobânda interbancară ROBOR la 3 luni s-ar putea reduce uşor până la nivelul de 3,70% în decembrie 2013, pe fondul relaxării politicii monetare de către BNR. Cotaţia ROBOR la 3 luni pentru decembrie 2014 este estimată la 3,40%. Previziunile pentru decembrie 2013 variază între 3,5% şi 4,3% iar cele pentru decembrie 2014 între 3% şi 4,25%.
Cursul de schimb al dolarului în raport cu euro s-ar putea situa la 1,30 în decembrie 2013 şi 1,25 în decembrie 2014. Estimările pentru decembrie 2013 variază între 1,25 şi 1,36 iar cele pentru decembrie 2014 între 1,20 şi 1,40.
Adrian Mitroi, vicepreşedinte AAFBR, lector ASE spune că bilanţurile corporaţiilor şi ale indivizilor sunt încă fragile iar protecția la riscul valutar este o grijă pusă pe umerii băncii centrale. Un leu stabil faţă de un euro care se apreciază are efecte favorabile în primul rând prin costuri de producție mai mici. Deficitul de cerere (mai ales cea de import) va rămâne persistent, deci presiunea pentru depreciere va rămâne scăzută.
Finanţarea deficitului trebuie aşezată pe randamente cât mai lungi, în aşa fel încât să începem să avem dobânzi pe termen mediu în lei cât mai scăzute. Efectul ar fi favorabil pe partea de bilanţ/avere, cu suport pentru psihologia consumatorului dar şi a investitorului (dobânzi mici, riscuri percepute mai mici, valori mai mari ale activelor, optimism).
Replasarea riscurilor acolo unde au fost asumate iniţial va menţine Europa în uşor dezavantaj competitiv al unei monede prea apreciate în raport cu diferenţialul de performanţă economică transatlantic. SUA şi Europa au opţiuni limitate de a contracara superascendenţa economică a Estului (Rusia, Asia); totuşi, America reuşeşte susţinut să se împrumute pe termen lung ieftin dar şi să se bucure de o monedă în scădere (favorabilitate economică mai bună decât Europa) – aşa cum orice agent supraîndatorat transferă ori prin inflaţie ori prin depreciere o parte din povara datoriei către creditorii săi. Pentru noi, importatori de euro (mai puţin decât altădată, cu cont curent pe surplus) şi exportatori de dolari (materii prime mai ieftine) probabil ca este o poziţie mulţumitoare, de aşezare a aşteptărilor de inflaţie pe trend descendent sustenabil.

Mai mult: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/185328.html
Sursa: www.capital.ro; 12 august 2013; autor Gabriela Ținteanu

Noi semne ca recesiunea din Zona Euro a luat sfarsit. Sau NU?

Recesiunea din Europa a ajuns daca nu la capat de drum cel putin la un punct de minim, arata statisticile publicate in ultima vreme de economiile europene cheie, unde un trend de recuperare isi face tot mai mult loc, desi nebulozitatea persista: un somaj ridicat, o situatie politica precara in multe tari si o moneda unica aflata la ananghie.

Economia Zonei Euro a intrat pe un trend crescator pentru prima data in ultimele 18 luni, in contextul in care productia industriala a crescut peste nivelul de echilibru al indicelui calculat de Markit de la 48,7 in iunie la 50,5 in iulie, iar trendul aferent sectorului serviciilor a cunoscut o oarecare stabilitate. In acest caz, presa straina a subliniat imediat impactul economic si optimismul generat de aceasta schimbare de trend. Insa, cat de sustenabil este totusi acest avans al productiei industriale?

Nivelul Indexului de 50,5 confirma o revenire pe crestere a economiei din Zona Euro la startul trimestrului trei din acest an, oferind sperante ca in cele din urma regiunea poate sa iasa din lunga recesiune de pana acum, arata sursa citata. In general, studiul sugereaza ca economia este pe cale sa iasa din recesiune, chiar daca o cresterea sustenabila se afla inca la mare distanta.

Acest optimism este, de altfel, sustinut de cresterea productiei in Germania din luna iulie, in timp ce recesiunea economica din urmatoarele trei cele mai mari economii ale Zonei Euro - Franta, Italia si Spania a incetinit. Productia industriala este intr-adevar usor surprinzator mai mare, insa aceste miscari economice de ordin foarte mici sunt irelevante pe termen scurt, nu au o acoperire in economia reala si sunt generate in special de stimulii monetari furnizati de marile banci centrale, precum BCE sau FED, care creeaza cerere pentru titlurile de stat si mentin presiune pe scaderea dobanzilor. Acum am ramas fara solutii de ordin fiscal, doar monetare.

"Piata fortei de munca ramane in continuare «sperietoarea» principala pentru zona euro, in conditiile in care cresterea somajului afecteaza avansul economic si alimenteaza tensiunile politice si sociale. Dar chiar si aici exista o veste buna: ritmul disparitie locurilor de munca s-a relaxat la un minim al ultimelor 16 luni. Cum presiunea asupra preturilor este, de asemenea, atenuata, BCE isi va mentine increderea ca exista un «cer senin» la orizont", se arata in analiza Markit.

Rata somajului in Zona Euro a scazut usor la 12,1 la suta in iunie de la 12,2 la suta in luna mai, desi mai mult de 19 de milioane de cetateni sunt inca fara un loc de munca, iar somajul a atins cote endemice in Grecia si Spania.

"Este mult prea devreme sa spui ca «ceea ce a fost mai greu a trecut» decat daca ai nevoie de capital economic sau politic. Economia se afla in prezent pe un teritoriu necartografiat, unde nici cei mai puternici sau cunoscatori nu ar putea stii care sunt efectele extragerii / sistarii acestor stimulente monetare. Suntem dependenti in continuare de acesti stimuli financiari, in contextul in care tin sub aparate economia mondiala, aflata in «convalescenta», si nu se intrevede posibilitatea ca economia sa stea pe propriile picioare, deoarece bilanturile indivizilor si corporatiilor sunt inca fragile. Optimismul de pana acum nu se justifica economic", spune economistul Adrian Mitroi (foto).

In opinia sa, Europa nu a folosit in aceasta vreme nici o metoda de ajustare economica; nu creste sustenabil, iar stagflatia sta pe buzele tuturor. Asadar, "nu poti sa-i ceri economiei sa aiba si crestere economica si creare de joburi, cand nu avem deocamdata decat capital de imprumut destinat sustenabilitatii finantelor publice. Sunt zone in care capital exista insa nu este utilizat si ar trebui mutat catre alte zone cu productivitate unde exista propensitate catre risc si pentru creare de joburi".

Link: http://www.wall-street.ro/articol/International/152322/recesiunea-din-zona-euro-a-luat-sfarsit.html

Sursa: www.wall-street.ro; 6 august 2013; autor Marius Alexandru Stanciu

Estimări 2013-2014

Acordul de finanţare instituţională, care va fi negociat României oferă un element cheie în stabilirea priorităţilor financiare - menţinerea opţionalităţii acestor politici de macrostabilitate. Astfel, odată ce avem uşa deschisă la partenerii finanţatori, suntem mai bine pregătiţi să articulăm şi o agendă naţională de creştere şi de îmbunătăţire a nivelului de trai. Atât timp cât investiţiile străine se vor face preponderant în datorie publică, şi nu în întreprinderi, avem nevoie de compensarea oferită de finanţarea cursivă instituţională, de tip FMI.

Investiţiile de capital creează joburi, pe când cele de portofoliu şi de achiziţie de deficit public (deşi favorabile cursului şi dobânzilor, şi deci implicit finanţării acestor deficite), sunt neîngăduitoare cu amânările sau ezitările noastre macroeconomice. România câştigă prin reglaj fin între macrostabilitate şi creştere economică; dacă între timp reuşim şi eliminarea graduală apoi totală a subvenţiilor şi a arieratelor, atunci avem o combinaţie favorabilă, într-un context extern pe care îl estimez pesimist, cel puţin pe termen mediu.

1. Creşterea economică, deşi pozitivă şi mai mare, prin comparaţie cu UE, va rămane în teritoriul mai puţin decât suficient. Tracţiunea economică va veni mai mult din interior şi mai puţin din exterior, însă deficitul de cerere persistent nu se va ameliora semnificativ decât la începutul noului ciclu economic (>2015, probabil). Cu un an agricol bun şi cu scăderea preţului la materii prime, auspiciile economiei româneşti sunt astfel uşor pozitive.

Dacă echilibrul se păstrează, atunci un curs stabil şi dobânzi de politică monetară în scădere pot indica un parcurs bun.

2. Economia are un deficit de solvabilitate şi nu de lichiditate. Pentru creştere economică este nevoie de credit privat. Creditul instituţional (FMI) are orizonturi scurte, este, în general, aşezat pe principii politice şi de apartenenţa la UE, dar nu este aducător de creştere economică şi de joburi mai bine plătite. Aceste realizări sunt consecinţe doar ale creditului privat, care, la rându-i, este ulterior investiţiilor de capital private. Solvabilitatea este, mai degrabă, influenţată de elemente de ordin structural şi de ciclu economic. Îmbunătăţirea solvabilităţii unui debitor se poate face, ori prin dezintermediere, ori prin capitalizare. Dezintermedierea este cu mult mai ineficientă în capitalizarea unei entităţi economice decât aportul de capital şi totuşi este deocamdată preferată de investitori, în special, pentru că randamentele aşteptate nu sunt suficiente. Aceasta este una din consecinţele neintenţionate ale deluviului monetar alimentat de marile bănci centrale.

Nu ar trebui să avem modificări substanţiale ale RMO în lei.

3. Luând în considerare şi ceea ce se întamplă în regiune şi în Uniune, interesul pentru atenuarea riscului valutar devine preponderent: adică, politicile macro vor sugera creditarea în moneda locală, evitarea celei în alte monede şi, deci, eliberarea de euro în economie se va duce, în special, spre domeniul capitalului (dezintermediere) şi, mai puţin, înspre creditarea pentru investiţii pe termen mai mult decât cel scurt.

Nu văd motive imediate de modificare a RMO în valută.

"Prima Casa" in lei, o mutare a BNR pentru a tine in sah bancile straine din Romania

Restrictionarea programului "Prima Casa" doar la credite in lei este interpretata de analistii financiari ca fiind o masura luata de Guvern la presiunile BNR. Este un semnal pentru bancile straine, care incearca acum o repliere sub comanda bancilor-mama.
In general, atunci cand vine vorba de creditare, tarile din Europa si chiar si Romania, pun in fata necesitatea diminuarii riscului valutar, responsabil cu foarte multe drame care s-au intamplat in principal pe piata imobiliara.

BNR a transmis semnale, cu mult timp in urma, ca ar prefera ca economia sa se bazeze pe moneda nationala si nu pe monedele straine, atat in ceea ce priveste creditarea cat si in ceea ce priveste operatiunile.

Avantajele oferite de programul "Prima Casa" in lei

Piata imobiliara in Europa, si in principal, in Romania a avut de-a face cu aspectul negativ indus de riscul valutar.

"In Europa, peste riscul de credit, care este inerent acordarii oricarui credit, a existat si acest risc valutar, nefiind un risc administrabil de debitor", a declarat pentru Business24 Adrian Mitroi, analist economic si lector ASE.

Potrivit economistului, programul "Prima Casa" in lei este o modalitate de creditare la care balanta de risc este suficient de echilibrata ca sa sustina aceasta piata.

"Riscul valutar si riscul de dobanda sunt eliminate iar riscul de garantie este rezolvat, intru-un fel sau altul prin garantia statului. Exista doar niste dobanzi care vor ramane in parametrii rezonabili pe termen lung", sustine Mitroi.

In acelasi timp, exista insa si retinerea din partea bancilor, avand in vedere ca nu se stie cum vor reactiona si cu ce oferte vor veni pe piata. Este posibil, de asemenea, sa se descopere ca este mai avantajos sa se mearga pe credite in valuta, chiar si fara a beneficia de programul guvernamental.

BCR si ING au renuntat la oferta de credite ipotecare in valuta

BCR si ING sunt singurele banci care au renuntat in mod formal la oferta de credite ipotecare in valuta.

Avand in vedere ca cele mai multe banci au capital strain si refinantarea o fac in valuta, exista riscul ca bancile participante la programul Prima Casa sa refuze sa mai finanteze prin noul program Prima Casa in lei.

Analistul financiar, Adrian Mitroi, sustine ca "bancile sunt niste entitati suficient de abile economic si se vor plia pe cererea existenta pe piata si pe sursele de finantare pe care le au. Vor dicta considerentele economice de cerere si oferta, de crestere economica si de somaj, iar bancile se vor plia pe considerentele acestea."

In acelasi timp, renuntatarea la creditele ipotecare in valuta si orientarea numai catre creditarea in moneda nationala ar insemna un fel de dezangajare fata de creditarea din Romania a bancilor mama, care sunt in general banci straine, si reducerea foarte mare a capacitatii de creditare.

Vor fi influentate preturile locuintelor

In ceea ce priveste influenta asupra preturile locuintelor in viitorul apropiat, in cazul in care ratele la creditele in lei vor fi mai mari, analistul Adrian Mitroi este optimist si sustine ca ratele sunt mai mari in termeni nominali si nu in termeni reali.

"Pretul locuintelor depinde de ratele estimate pe termen lung. Rata de discount, de evaluare, este una pe termen lung si nu pe termen scurt. Evaluarea unei proprietatii tine foarte mult de ratele estimate pe termen lung, iar noi nu avem rate pe termen lung sau dobanzi pe termen de 30 de ani cu care sa estimam valoarea. De aceea, cererea si oferta fac diferenta si nu pretul creditului" sustine Adrian Mitroi. 

Mai mult: http://www.business24.ro/banci/banci-prima-casa/prima-casa-in-lei-o-mutare-a-bnr-pentru-a-tine-in-sah-bancile-straine-din-romania-1533566

Sursa: www.business24.ro; 1 august 2013; autor Larisa Nicolae

Analistii apreciaza ca BNR va reduce dobanda cheie la 4,25%

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) ar putea continua sa reduca dobanda cheie pana la 4,25% spre sfarsitul anului, avand in vedere evolutia favorabila a inflatiei, au declarat mai multi analistii pentru Business24.

In sedinta din 1 iulie 2013, CA al BNR a decis reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,0% pe an de la 5,25%.

Rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) a coborat astfel la nivelul de 8,0% pe an, de la 8,25%, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit la 2,0% pe an, fata de 2,25%, incepand cu 2 iulie 2013.

Potrivit estimarilor analistilor, care sunt optimisti in sensul continuarii ciclului de relaxare monetara inceput pe 1 iulie, va fi atins un nou minim istoric de 4,25%, insemnand inca 3 reduceri de politica monetara.

"Daca balanta riscurilor se va mentine asa cum arata acum, favorabila stabilitatii macroeconomice dar nefavorabila cresterii economice, insa fara presiune pe finantarea relativ ieftina a deficitului, cred ca putem vorbi de o valoare in jurul de 4-4,25%" sustine Adrian Mitroi, secretar general al CFA Romania.

Mai mult: http://www.business24.ro/bnr/stiri-bnr/analistii-apreciaza-ca-bnr-va-reduce-dobanda-cheie-la-4-25-la-suta-1533478

Sursa: www.business24.ro; 29 iulie 2013; autor Larisa Nicolae