Analiştii: "Presiunea pe leu, mai mare după alegeri"

Leul a crescut, ieri, în raport cu euro, Banca Naţională a României (BNR) publicând un curs de referinţă de 4,5394 lei/euro, cu 0,6 bani sub valoarea anterioară.

Pe piaţa interbancară cotaţiile monedei naţionale s-au menţinut, în prima parte a zilei, în apropierea nivelului de 4,54 lei/euro.

Analiştii sunt de părere că leul se află sub o uşoară presiune, în contextul în care pe 9 decembrie vor avea loc alegerile parlamentare, însă pieţele reacţionează mai degrabă la rezultatele alegerilor, decât la programele electorale prezentate în timpul campaniei electorale.

Pe termen mediu, este posibil ca moneda naţională să se deprecieze, însă analiştii subliniază că Banca Centrală "se va lupta" cu volatilitatea cursului de schimb, cu toate că rezervele scad.

     Adrian Mitroi: "Dacă va exista o depreciere, atunci aceasta se va realiza doar pe «silent»"
 Leul este sub o uşoară presiune din cauza alegerilor parlamentare, dar mai important este efectul BNR, care nu va accepta sub nicio formă o volatilitate a cursului de schimb care să atingă praguri psihologice, ne-a declarat Adrian Mitroi, director executiv financiar la MKB Nextebank.

Domnia sa ne-a precizat: "Leul va fi în continuare o monedă stabilă. Dacă va exista o depreciere, atunci aceasta se va realiza doar pe «silent». Nu vorbim despre o depreciere în valori nominale, pentru că BNR nu a dat niciodată palpitaţii economiei, ci despre una în termeni reali". 

În economia reală, gradul redus de absorbţie a fondurilor europene, dezintermedierea din sectorul bancar şi remiterile care nu mai vin de la românii din străinătate vor pune presiune de scădere pe puterea de cumpărare a românilor".

Adrian Mitroi a subliniat că anul acesta a fost unul dificil, populaţia fiind extenuată de condiţiile de austeritate.

 Mai mult: http://www.bursa.ro/alegeri-analistii-presiunea-pe-leu-mai-mare-dupa-alegeri-192295&s=macroeconomie&articol=192295.html

Sursa: www.bursa.ro; 07.12.2012, autor Elena Voinea

Bancile anglo-saxone fug de retail: intai RBS, apoi Citi. Cine urmeaza?

Bancile anglo-saxone prezente in Romania incep sa renunte la activitatea de retail pentru a se concentra pe segmentul persoanelor juridice, mult mai profitabil in perioada de criza. Ultima dintre ele, Citibank Romania, a anuntat miercuri ca se va orienta in viitor pe partea de corporate, in timp ce in cazul portofoliului de retail va fi luata in considerare o posibila vanzare.

De altfel, acesta este noul trend in banking, un model simplu, fara conglomerate financiare. Criza a determinat autoritatile de reglementare sa ceara mai mult capital si lichiditati de la bancile-mama pentru a reduce riscurile, iar acestea nu isi mai permit sa sustina un segment de business care nu atinge, suficient de repede, dimensiunea si profitabiliatea de care institutia are nevoie.

Totodata, dificultatile economice din ultimii ani au aratat ca potentialul pe care Romania il ofera bancilor – numar mare de locuitori si acces redus la servicii financiare – reprezinta doar o iluzie pe termen scurt si mediu. Populatia este supraindatorata, veniturile sunt in scadere, creditele neperformante sunt in crestere si astfel orice pariu al bancherilor pe segmentul persoanelor fizice este din start unul necastigator.

“Putem afirma ca am intrat in noul retail, mai transparent, mai riguros, care se bazeaza mai mult pe managementul relatiilor cu clientii. In prezent alocarea de capital a luat o pauza in sectorul bancar. Perspectivele de crestere sunt insuficiente pentru a compensa costul capitalului. Desi dobanzile sunt reduse este foarte greu sa obtii capital in aceasta perioada”, a precizat economistul Adrian Mitroi.

Bancile straine prezente in Romania nu au renuntat in ultima perioada doar la activitatea de retail, ci si la departamentele de piete de capital. Unicredit, ING si RBS Romania au plecat de pe Bursa, in conditiile in care numai primele doua reprezentau 16% din piata de brokeraj.

Pe langa operatiunile de pe Bursa, RBS a anuntat, in primavara acestui an, ca-si va reorienta afacerile, prin dezvoltarea in continuarea a segmentului corporate, in timp ce operatiunile de pe retail urmau a fi cedate.

Ce afaceri avea Citibank pe zona de persoane fizice

Citibank a dezvoltat in ultimii ani, prin campanii sustinute, segmentul cardurilor de credit, dar si a imprumuturilor de nevoi personale in lei.

Presedintele Citibank Romania, Tibor Pandi, declara, intr-un interviu pentru Wall-Street.ro, ca achizitiile de clienti noi au ramas solide pe partea cardurilor de credit pe parcursul anului 2012 si ca banca a ramas unul dintre cei mai importanti emitenti de carduri din Romania.

“Aceasta este o piata dificila (a cardurilor de credit – n.r.) si ne asteptam sa vedem o intensificare a competitiei, cu atat mai mult cu cat si acest segment a fost lovit de criza, iar in consecinta, competitia pentru cei mai buni clienti este acerba”, a mentionat Pandi.

Presedintele Citi spunea ca business-ul corporate a fost afectat intr-un mod mai direct de efectele crizei si ca in 2012 nu s-a mai inregistrat cresterea de anul trecut.

"Desi Citibank Romania are un portofoliu puternic si cu o crestere rapida, in actualul context economic, nu va putea sa atinga, suficient de repede, dimensiunea si profitabilitatea de care compania are nevoie. Din acest considerent, este mai eficient ca Citi sa isi dedice eforturile diviziei destinate persoanelor juridice din Romania, segment pe care banca este puternica”, au explicat reprezentantii bancii miercuri.

Acestia au subliniat ca Citi nu intentioneaza sa paraseasca Romania.

Citibank a incheiat anul trecut cu un profit de 117,1 milioane lei, fiind a cincea banca din sistem dupa valoarea castigului net, in crestere cu 25% fata de 2010. Activele bancii au urcat cu 18,3% in 2011, pana la 5,75 miliarde lei.

Link:

http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/141202/bancile-anglo-saxone-fug-de-segmentul-de-retail-intai-rbs-pe-urma-citi-cine-urmeaza.html

Sursa: www.wall-street.ro; 6 decembrie 2012, autor George Dobre

 

Piaţa imobiliară aşteaptă executările silite

Executorii prevăd o explozie a fenomenului în perioada următoare
Deşi băncile au preferat să nu apeleze până acum la acest procedeu, momentul în care nu vor mai avea de ales se apropie
Preţurile imobiliare vor cunoaşte o corecţie importantă, dar necesară, apreciază analiştii

Executările silite de imobile ar putea reprezenta un nou punct de pornire pentru piaţa imobiliară din România. Până acum posesorii portofoliilor de credite neperformante nu au demarat executările pentru că dezavantajele depăşeau - şi încă depăşesc - avantajele. Probabil că în curând nu vor mai avea de ales şi vom asista la o schimbare radicală a pieţei imobiliare, exact cum s-a întâmplat şi în alte ţări din întreaga lume.
Cea mai mare problemă pentru bănci este faptul că executările silite presupun evacuarea debitorilor care nu mai pot face faţă creditului ipotecar pe care şi l-au luat în ultimii ani, în special în cei de creştere economică. Mai departe, aceste proprietăţi, care sunt ocupate de oameni care nu mai pot achita ratele, trebuie executate silit şi scoase la vânzare prin licitaţie publică.
Executarea silită a unei proprietăţi este, însă, un proces care include avantaje la fel de mari ca şi dezavantajele sale pentru toţi cei implicaţi în proces.
După cum menţionam, în cadrul unei executări silite se ajunge la licitaţie. Preţul iniţial este evaluat la nivelul pieţei libere, iar preţurile sunt unele pe care în cele mai multe cazuri nimeni nu şi le permite. Mai ales în condiţiile în care legislaţia care reglementează astfel de procedee îi ajută pe cei care vor să cumpere la un preţ şi mai mic. Astfel, dacă proprietatea nu este adjudecată în prima licitaţie se trece la o a doua licitaţie, în care preţul de licitaţie este cu 25% mai mic decât la precedenta. Dacă nici de această dată nu se găseşte un cumpărător, legislaţia prevede organizarea celei de-a treia licitaţii, în care preţul imobilului scade la 50%, faţă de cel iniţial. Dacă există măcar un ofertant în cea de-a treia licitaţie, atunci acesta este declarat câştigător.
Astfel se ajunge în situaţia în care să avem imobile care sunt vândute la preţuri cu 50% mai mici decât cele de pe piaţa liberă. Un exemplu foarte interesant: un apartament de patru camere, din Capitală, în cartierul Militari, care poate fi cumpărat cu 48.000 de euro, în condiţiile în care, pe piaţa liberă, circulă oferte de 33.000 de euro, în acelaşi cartier, pentru o garsonieră. O ofertă mai mult decât atractivă. Scoţi 15.000 de euro, mai mult din buzunar dar te muţi în patru camere. Sau mai bine, decât 33.000 de euro pe o cameră, 29.000 de euro pe două în acelaşi cartier, pe strada Floarea Roşie.

Cifrele sunt date de reprezentanţii site-ului de executări.com. Directorul comercial al site-ului Elena Puică, ne-a oferit mai multe date despre avantaje şi dezavantaje. "Principalele avantaje în cazul achiziţionarii unui bun executat silit sunt reprezentate de preţ şi avans (garanţie). Preţul se poate reduce până la 50% din preţul iniţial, dacă bunul nu s-a adjudecat la primele 2 licitaţii, iar în ce priveşte avansul - clientul trebuie să achite o garanţie în sumă de 10% din valoarea evaluată a bunului. În cazul în care clientul nu câştigă licitaţia, acest avans îi va fi restituit", a declarat pentru Curierul Naţional, Elena Puică.
Trecând la partea de dezavantaje situaţia se încurcă puţin. "Dezavantajul este dat, în unele cazuri, de faptul că trebuie urmată o procedură de evacuare a foştilor proprietari", ne-a spus directorul comercial al portalului de executări silite, care se lasă cu urmări nedorite.

De ce nu vor băncile să scoată la vânzare proprietăţile cu rău-platnici?

Pentru o mai bună evaluare a impactului executărilor pe piaţa imobiliară şi pe cea bancară am contactat doi dintre cei mai buni analişti financiari din România, Călin Rechea şi Adrian Mitroi. Am fost interesat să văd dacă executările silite - prin prisma diferenţei de preţ - ar putea însemna un punct de plecare pentru piaţa imobiliară.
Din punctul de vedere al lui Adrian Mitroi, executările silite nu pot reprezenta un motor pentru piaţă, iar în momentul de faţă nu sunt reprezentative pentru piaţa liberă. "În primul rând nu sunt atractive pentru bănci. Dacă ar fi fost o practică atractivă, atunci s-ar fi demarat mai de mult şi am fi avut preţuri şi mai mici decât cele pe care le oferă acum. Şi pe piaţa liberă ar fi fost preţuri mai mici şi mai aproape de valoarea adevărată", ne-a explicat Mitroi.

Cei doi specialişti au subliniat acelaşi lucru. Dacă băncile ar începe să vândă la asemenea preţuri, ar însemna să-şi recunoască greşelile pe care le-au făcut înainte de criză. Ar trebui să recunoască faptul că au supraevaluat imobilele pentru care au acordat credite şi puterea de susţinere a unui credit ipotecar a celor cărora le-au acordat, sunt de părere cei doi analişti.

În SUA, cei evacuaţi au lăsat dezastru în urmă

În plus băncile se tem şi de ce s-a întâmplat şi pe alte pieţe. Referitor la dezavantaje Călin Rechea a explicat că executarea unor proprietăţi ridică pentru bănci şi alte riscuri, în afara celor financiare.  

Mitroi este de părere că e mai bine să-i laşi pe cei care ocupă o proprietate chiar dacă au dificultăţi. "Cine este cel mai bun plătitor, dacă nu cel care vrea să rămână în casa pentru care s-a împrumutat? Băncile preferă să-l lase să stea în continuare şi să găsească alte soluţii prin care chiar să-l ajute pe împrumutat să-şi plătească ratele", a punctat Adrian Mitroi.

Apartamentele cu patru camere pot ajunge la 30.000 de euro

Din punctul de vedere al lui Adrian Mitroi, preţurile practicate pe segmentul executărilor silite sunt mai aproape de realitate, dar încă sunt mari. "Piaţa imobiliară din România încă se află într-un proces de corecţie şi se află abia la jumătatea drumului, iar executările silite sunt doar cazuri speciale", a declarat pentru Curierul Naţional, Adrian Mitroi.

Elena Puică: Aşteptăm ca numărul de executări silite să crească cu miile

Potrivit reprezentantei site-ului executări.com, până acum numărul anunţurilor cu imobile executate silit a fost destul de mic, însă în perioada următoare vom avea parte de o explozie a aceastui fenomen. "Din ce ştim noi, de la bănci, de la executorii judecătoreşti, ne aşteptăm, ca numărul imobilelor executate să explodeze. În următoarea perioadă, numărul anunţurilor o să crească cu miile", ne-a informat Elena Puică. 

Unde găsim preţurile mai relevante 

Referitor la diferenţa de preţ între nivelul din piaţa liberă şi cea a executărilor, Adrian Mitroi, a mai explicat-o prin faptul că proprietarii calculează diferit preţurile faţă de bănci. "Pe piaţa liberă proprietarii, în special cei particulari, calculează preţurile şi din punct de vedere emoţional. Ei bine, în acest caz, pe piaţa imobiliară, preţurile nu pot fi stabilite în acest fel. Acestea se stabilesc în funcţie de potenţialul pe care cumpărătorul îl are în a finanţa achiziţia unei case. Nu poţi stabili preţul unei case din punct de vedere emoţional. De aici şi diferenţa dintre preţurile din piaţa liberă şi cea a executărilor. În aceste cazuri proprietarii (de cele mai multe ori băncile - n.r.), nu se mai implică sentimental", a mai explicat analistul financiar.

Piaţa imobiliară, cel mai "păcătos" sector din economie

Adrian Mitroi consideră că piaţa imobiliară este sectorul economic cel mai păcătos dintre toate. "Piaţa imobiliară este sectorul din economie care aduce cea mai mică valoare adăugată. Nu generează creştere economică, nu aduce încasări în plus la bugetul de stat. Este cea mai păcătoasă piaţă, una care trebuie să se corecteze", a subliniat Adrian Mitroi.

Cum funcţionează procesul de executare silită?

Proprietăţile executate silit de către bănci sunt valorificate, de regulă, prin organizarea unor licitaţii publice. Cei interesaţi de o astfel de ofertă trebuie să depună o ofertă de cumpărare şi să plătească o cauţiune de 10% din preţul de pornire stabilit de către executori. Licitaţia este organizată într-un loc public, iar imobilul este oferit spre vânzare, prin trei anunţuri succesive. Dacă acesta nu este adjudecat, în cel mult 60 de zile va fi stabilit un al doilea termen de licitaţie, cu un preţ de pornire redus cu 25% faţă de cel iniţial. În cazul în care nu se obţine nici această sumă, atunci proprietatea va fi vândută la cel mai mare preţ oferit. În nu mai mult de 30 de zile de la încheierea licitaţiei, cumpărătorul va trebui să achite preţul oferit (din care se va scădea suma de 10% plătită iniţial), iar celorlalţi participanţi li se va restitui cauţiunea de 10% din preţul de pornire. Dacă proprietatea nu este adjudecată nici la al doilea termen, va fi organizată o altă licitaţie. 

Integral:http://curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2012-11-26/Piata+imobiliara+asteapta+executarile+silite

Sursa: www.curierulnational.ro; 26 noiembrie 2012; autor Adrian Ungureanu

Conferinta ”Romania azi, Romania maine: Dimensiunea optima a unei economii”, noiemb. 2012

 

Prezentare :
http://www.adrive.com/public/kjSbEA/Romania azi prezentare_11_21 Mitroi Codirlasu pdf.pdf

America îşi aduce băieţii acasă

Analistul financiar Adrian Mitroi spune că următorul mandat prezidenţial al SUA va fi marcat de redesenarea rolului ţării în lume şi a modelului economic
America ar urma să îşi reducă prezenţa militară globală şi să cunoască un program rapid de reindustrializare
Într-un deceniu Statele Unite ar putea dobândi independenţa energetică faţă de restul lumii.

Indiferent cine va câştiga cursa electorală pentru Casa Albă, următorul mandat prezidenţial va fi subsumat efortului Americii de recâştigare a competitivităţii pe plan mondial, a declarat pentru Curierul Naţional analistul financiar Adrian Mitroi. Constrângerile economice ar urma să fie într-atât de importante încât programele individualizate ale celor doi candidaţi să fie doar detalii într-o redesenare completă a direcţiilor strategice ale SUA.
Mesajul actualului preşedinte Barrack Obama - "Aduceţi înapoi băieţii acasă!" - nu se referă doar la repatrierea trupelor americane de peste mări şi la diminuarea plasamentelor militare la nivel global. Există şi o a doua componentă a acestui mesaj, repectiv relocarea facilităţilor industriale americane din Asia către teritoriul naţional american. Adrian Mitroi întrevede un program de reindustrializare a Americii, aceasta urmând să îşi resusciteze spiritul atât de viu în anii '50-'60 care o făcea un centru al lumii în materie de industrie, energie şi inovaţie.
Statul american îşi va reduce prezenţa militară în lume pentru că nu mai are acelaşi interes pentru a juca rolul pe care l-a avut în ultimele zeci de ani, în timp ce corporaţiile vor aduce înapoi angrenajul industrial către cea mai atractivă destinaţie comercială şi financiară a lumii.

Care sunt avantajele Americii

Capitalul industrial se poate regrupa în SUA, ţară cu o economie stabilizată şi cu un avans de productivitate tangibil. În anii de criză America a rezolvat într-o măsură importantă partea speculativă a costurilor şi a ştiut, în acelaşi timp, să separe riscul suveran de cel al sectorului bancar privat. Spre deosebire de Europa, care a menţinut un sistem bancar aterosclerotic, SUA au un angrenaj financiar mobil care este capabil să reia creditarea necesară creşterii economice.
În următoarea decadă, America ar putea înregistra un avans anual al produsului intern brut de aproximativ 4%, reprezentând media aritmetică a unei creşteri economice de 0,5% în Europa şi a unui "boom" asiatic de 8%. Tot în acest răstimp, SUA ar putea câştiga independenţa energetică faţă de restul lumii, valorificând resursele interne.

Visul american şi coşmarul european

Indiferent cine va câştiga alegerile prezidenţiale de astăzi, eforturile vor fi subsumate unuia şi aceluiaşi plan de recâştigare a competitivităţii Americii. Este exact opusul Europei ai cărei lideri sunt incapabili să înţeleagă lecţia economică din liceu: creşterea economică vine din credit, creditarea se bazează pe aportul capitalului privat, iar pentru implicarea acestui capital acţionarii trebuie convinşi. Europa este incapabilă să reia creditarea şi este încolţită în imposibilitatea acestui dezgheţ, mai spune Mitroi.
Analistul financiar observă din dezbaterea publică de peste Ocean că pentru americani este mai puţin important ce se petrece în Europa. SUA au ales să îşi deseneze modelul economic izolat de ceea ce se întâmplă în Asia şi Europa. Este un vis american de restabilire a competitivităţii şi de independenţă energetică totală, ceea ce ar fi un lucru extraordinar pentru un consumator de talia economiei SUA.

Obama şi Romney se bat în statele unde electorii sunt nehotărâţi

Cei doi candidaţi la Preşedinţia SUA, preşedintele democrat în exerciţiu Barrack Obama şi republicanul Mitt Romney, termină în forţă campania electorală cu vizite în statele în care alegătorii sunt încă indecişi, scrie Wall Street Journal. Dacă duminică Romney s-a aflat în statul Iowa, Obama a ales ca destinaţie statul New Hampshire, unde 48% dintre electori sunt decişi în favoarea sa, iar 47% vor vota pentru candidatul republican. Miza o constituie cei nehotărâţi, nu numai în New Hampshire, unde, de altfel, Romney îşi va încheia turneul. Statele Florida, Ohio, Colorado, Wisconsin şi Iowa sunt ţintele finale ale campaniei lui Obama. Romney susţine discursuri în aceste zile în Ohio, Pennsylvania şi Virginia.

Link: 

http://www.curierulnational.ro/Piata%20bursiera/2012-11-06/America+isi+aduce+baietii+acasa

Sursa: www.curierulnational.ro; 6 noiembrie 2012; autor Adrian Panaite 

Republicani vs. democrati: cum a evoluat economia in mandatele celor doua partide americane

Lupta pentru presedintia Statelor Unite se va transa marti, cand peste 200 de milioane de americani vor alege intre democratul Barack Obama si republicanul Mitt Romney. Statistic vorbind, economia si pietele financiare au evoluat mai bine in mandatele republicanilor, dar aceasta corelatie pare sa nu mai fie valabila in noua economie.

Economistul Adrian Mitroi avertizeaza ca intre economia reala si piata de capital s-a format un clivaj in ultimii 20 de ani, mai exact corelatia binecunoscuta a Bursei care anticipeaza cu 6 luni evolutia economiei nu mai sta in picioare.

La inceputul anilor '80, cand a inceput domnia republicanilor, cu cele doua mandate ale lui Ronald Reagan si cel al lui George H. W. Bush, economia a avut o perioada buna cu rate de crestere mari, probabil stimulata de politica relaxata in ceea ce priveste taxarea si de masurile de stimulare a mediului de afaceri.

Graficul de mai jos arata ca, in afara celor doi ani de recesiune (1982 si 1991), in cei 12 ani de mandat republican cresterea economica a tins sa depaseasca 2% si chiar sa treaca de 4% in patru ani. Anii in care la Casa Alba au fost republicanii sunt indicati prin coloane rosii, iar coloanele albastre reprezinta perioada de guvernare a democratilor.

Dupa cum se observa, nici perioada 1993-2000, in timpul celor doua mandate ale lui Bill Clinton, economia nu a mers rau, PIB-ul avansand cu peste 2% in toti cei opt ani si chiar am putea trage concluzia ca motoarele economiei au mers la o turatie constanta.

Potrivit lui Mitroi, diferentele in ceea ce priveste evolutia pietei si a economiei sub cele doua mari partide istorice tind sa se erodeze.

"Republicanii isi permiteau in trecut sa fie curajosi si sa implementeze masuri agresive de stimulare a economiei, insa noua economie nu mai permite aceasta voluptate", considera economistul.

Dupa cum se poate observa si din graficul de mai sus, dupa socul antentatelor teroriste din 2001, cand economia a reusit totusi sa avanseze cu circa 1%, ratele de crestere nu au mai depasit 4%. In plus, este de remarcat ca, exceptand anii de recesiune generati de criza financiara (2008 si 2009), diferentele mari intre evolutia economiei sub mandatele republicanilor (George W. Bush) si democratilor (Barack Obama) sunt nesemnificative.

Mai mult, Mitroi a remarcat ca spiritul american s-a erodat semnificativ. "Chiar si antreprenorii din SUA au inceput sa gandeasca ca europenii si sa isi puna intrebari de genul <Ce poate face statul pentru noi?>".

Cum difera viziunile celor doi candidati in ceea ce priveste locurile de munca?

Barack Obama vrea sa creeze un milion de locuri de munca in sectorul manufacturier pana in 2016, prin incurajarea companiilor sa isi "relocheze" productia in Statele Unite, in special prin masuri fiscale. De asemenea, el promite dublarea exporturilor pentru a sustine piata muncii, reducerea la jumatate a importurilor energetice pana in 2020 prin dezvoltarea resurselor de gaze si a energiei "verzi".

Pe de alta parte, Mitt Romney promite crearea a 12 milioane de locuri de munca prin redresarea economiei gratie scaderii impozitelor, deschiderii unor piete externe si dezvoltarea resurselor petroliere si gaziere americane.

Adrian Mitroi subliniaza ca ambii candidati au invatat ca cea mai buna metoda de cumparare a voturilor este sa reduca somajul si sa stimuleze ocuparea. 

"Ce vor americanii? Siguranta si locuri de munca. Asa ca, tinand cont ca GM este in picioare si Bin Laden este mort, americanul de rand este multumit", sustine economistul.

El a completat ca, spre deosebire de Europa, "Statele Unite au inteles ca se confrunta cu o recesiune bilantiera si, ca urmare, au lucrat la solvabilitatea bancilor, firmelor si a indivizilor, exact in aceasta ordine. Europa nu a inteles acest lucru si de aceea vedem acum o prelungire a recesiunii pe continentul nostru".

Obama vrea suprataxarea bogatilor, Romney propune reducerea tuturor impozitelor

Barack Obama vrea majorarea baremului pentru cele doua categorii de venituri de peste 208.250 de dolari. Nivelurile finale ar corespunde celor practicate inainte de mandatul lui George W. Bush (36% si 39,6%). Cresterea impozitului pe profit de la 15 la 20 la suta pentru toti. Reducerea impozitelor pentru companii de la 35% la 28%, respectiv 25% in unele industrii.

De asemenea, Obama propune instaurarea "regulii Buffett", care prevede ca persoanele cu venituri mai mari de un milion de dolari pe an sa plateasca un impozit de cel putin 30 la suta.

Pe de alta parte, Mitt Romney urmareste reducerea cu 20% a sase bareme de impozit pe venit; nivelul final va scadea de la 10 la 8% pentru transa de venituri scazute, si de la 35 la 28% pentru veniturile mai mari de 388.350 de dolari, precum si scaderea impozitelor pentru companii de la 35 la 25%, aliniate mediei OCDE.

Link: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/139705/republicani-democrati-economie.html
Sursa: www.wall-street.ro; 5 noiembrie 2012; autor Razvan Enache

Dezbatere despre criza de imagine a bursei: actorii pietei vor REFORMA si un CNVM pe modelul BNR

Mica, imatura si sensibila, piata de capital a suferit mai multe socuri in ultimele luni. Scandalul de la SIF Muntenia, esecul privatizarii Oltchim, amanarea AGA de la Sibex, inchiderea operatiunilor ING, deciziile instantei in cazul Franklin Templeton si, cireasa de pe tort, scandalul Sima, au dat lovituri grele in imaginea si credibilitatea pietei. Unde s-a gresit? Care sunt solutiile?

Jurnalistii Wall-Street.ro au discutat cu Adi Lupsan, vicepresedinte BVB, Dan Stoicescu, avocat Constantinof si Asociatii, Valentin Ionescu, membru in Consiliul de Administratie SIF Moldova, Adrian Simionescu, presedinte Vienna Investment Trust, Victor Stanila, PR Manager Tradeville si Adrian Mitroi, economist si investitor pe piata de capital.  

Concluzia: contextul actual al pietei este departe de a fi pozitiv si este nevoie de o strategie coerenta pentru rezolvarea crizei de imagine si de eforturi comune si puternice pentru a schimba lucrurile, pe toate planurile. Cu ce incepem?

Cum trebuie sa comunice institutiile pietei?

Adrian Mitroi: Vorbind din punctul de vedere al investitorului de pe bursa, pe mine ma intereseaza mai putin cazuri de genul Madoff sau Sima, sau oricare alt exemplu. Sunt probleme obisnuite care apar in majoritatea pietelor si nu ai ce sa le faci. Este intr-un fel si problema clientilor lui Sima pentru ca au preferat sa investeasca intr-un offshore, fara sa aiba nicio siguranta. Cand este vorba de bani, romanii ar trebui sa accepte cu mult scepticism orice promisiune. In schimb ma intereseaza ca brokerul cu care lucrez sa imi prezinte un cod etic, sa imi arate ca este chiar interesat de client si sa realizeze faptul ca investitorii pun pret si pe calitatea serviciilor, nu doar pe comisioane.  

Ce semnale da iesirea bancilor din piata?

Adrian Mitroi: Bancile nu vor mai tine foarte mult operatiunile de brokeraj din cauza presiunii foarte mari pe reducerea de costuri si din cauza concentrarii pe partea de core business.  

Mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/138791/dezbatere-despre-criza-de-imagine-a-pietei-de-capital.html

Sursa: www.wall-street.ro; 16 octombrie 2012; autori Ionut Sisu si Diana Cioltei Cretu

Conferinta anuala AAFBR 2012

 

Burse CFA pentru studentii ASE - master DAFI

Dear DAFI Master of Finance students/candidates for scholarships for CFA Program:

On behalf of our faculty that helped in the previous 2011 selection process for 5 scholarships for CFA Program granted to 5 of DAFI students, we would like to announce you that the program is open for this year students also.

For prospective students/candidates, please note how the process works, for your reference:

· Candidates completed and returned their application form for signature. They provided a resume and a purpose letter (presented at interview) - as good additions to application.
· Based also on input from other faculty, in my position as a full time professor with your DAFI Program, I will recommend and sign the CFA Institute Student Scholarship Form - June 2012 Level I Exam, for best candidates enrolled into the current academic year.

In sponsoring their application, please be sure that I will strictly followed the CFA Institute policy on: "Discrimination on the basis of race, religion, gender, or nationality is prohibited. Suggestions for criteria include financial need, scholastic grades, or essays. Discrimination on the basis of race, religion, gender, or nationality is prohibited. Suggestions for criteria include financial need, scholastic grades or essays."

· Please note that signature for scholarship is not a guarantee of scholarship. Student candidates have to fulfill all proper requirements of the CFA Institute. Also please remember that applicants must fulfill all CFA candidate requirements to enroll and must confirm receipt of their degree in writing to progress to the next exam.

For your additional reference, please checked the CFA Institute website link that provides all info:
http://www.cfainstitute.org/cfaprogram/process/scholarships/Pages/cfa_institute_student_scholarships.aspx

We would like the sponsorship program to be extended for future generations of students. Back in 1997, I had also the privilege to receive a scholarship from then the Association for Investment Management and Research (now the CFA Institute). That just-in-time support was an inflection point in my profession - that I am still very proud today. I am convinced that you and our future candidates will enjoy the outstanding professional privilege to be associated with the gold standard in the investment management profession – the Chartered Financial Analyst designation.

To all of you: the local society of the CFA Institute – CFA Romania welcomes your membership applications. CFA Romania’s members are recognized as ethical, knowledgeable professionals of the investment and finance community. As a not-for-profit educational organization, CFA Romania’s mission is to educate and inform investment decision-makers, promote highest ethical standards in our industry, and assist financial professionals in their career development. It is a forum for education, information and communication centered on the needs of investment professionals and academics; it promotes awareness of the investment profession and the CFA charter and adheres to the highest professional behavior and ethical standards.

Cordially,
Dr. Adrian T. Mitroi, CFA, MBA
Associate Professor of Investments/Behavioral Finance, Master DAFI, ASE Bucharest, Romania
Secretary, CFA Romania. CFA Program exam Grader with the CFA Institute, 2002-

Cazul Sima: Putem vorbi de un esec al matematicii in investitii?

Cel mai mediatizat om din ultima saptamana, Cristian Sima, a recunoscut ca a fugit din tara intrucat a pierdut banii clientilor, sume (neverificate) care se ridica la 3,5 milioane euro, dupa spusele brokerului.

Daca ceea ce a precizat Sima este adevarat, ramane de vazut din ce motive a pierdut suma de 3,5 milioane euro: pe fondul unei erori de calcul matematic sau din cauza unor cumuli de factori psihologici?

Despre esecul matematicii in investitii s-a vorbit odata cu falimentul fondului de hedging american Long-Term Capital Management (LTCM) la inceputul aniilor 2000. LTCM a fost fondat in 1994, iar printre membrii din consiliul de conducere se aflau Myron Scholes si Robert Merton, laureati ai premiului Nobel pentru economie in 1997 cu o lucrare pe tema „noi metode pentru determinarea valorii derivativelor”.

In primii ani de existenta, fondul a avut un randament anualizat de peste 40%, iar in 1998 a pierdut 4,6 miliarde dolari pe fondul crizei financiare din Rusia. Rezerva Federala Americana a intervenit in stabilizarea fondului, iar la inceputul aniilor 2000 a hotarat lichidarea si dizolvarea acestuia.

Pe de alta parte, situatia prezenta a economiei mondiale nu mai permite integrarea unor variabile intr-o ecuatie, cu scopul de a determina o evolutie viitoare, deoarece guvernele nu mai tin cont de regulile economice de baza.

„Paradigmele din finantele clasice precum diversificarea, investitiile pe termen lung, asumarea si controlul riscului sunt concepte puse la grea incercare de finantele mondiale, prin amestecul politicii fiscale cu cea monetara sau stergerea datoriilor unor state. Finantele s-au schimbat, iar castigatorii de ieri au devenit pierzatorii de azi”, a declarat analistul financiar Adrian Mitroi.

El spune ca un investitor ar trebui sa-si largeasca orizontul de timp, sa-si asume riscuri si „sa-si faca temele singur cu privire la costurile operationale”.

Cristian Sima a afirmat zilele trecute ca vrea sa-si despagubeasca toti clientii, care sunt „foarte puternici si bogati”.

Mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/138689/sima-esec-matematica-investitii.html 

Sursa: www.wall-street.ro; 15 octombrie 2012; autor George Dobre

România are deficit de creștere economică, dar nu e în criză fiscală

Analistul economic Adrian Mitroi a explicat la Digi 24 care sunt efectele anunțului făcut ieri de Banca Centrală Europeană. Acum, cursul la care se vor calcula accizele este de 4,5223 de lei pentru un euro, ceea ce va duce la majorarea prețului la anumite produse: alcool, țigări, cafea, benzină.

Adrian Mitroi a declarat că, în condiții de necesitate, consumul acestor produse numite discreționare s-ar putea reduce mult mai ușor decât dacă românii ar fi fost nevoiți să renunțe la produse de bază.

„Lucrurile se întâmplă într-un calendar firesc, există o presiune pe nivelul de trai, intrăm într-o fază mondială de încetinire economică. Vorbim de o devalorizare internă, ne costă mai mult consumul de bunuri discreționare”, a spus Mitroi.

Potrivit acestuia, partea bună este că România nu este într-o situație de criză fiscală, așa cum se întâmplă cu multe țări europene.

Analistul economic a explicat că țara noastră se află într-o situație de deficit de creștere economică, iar în acest context și consumul trebuie reprioritizat.

„Avem un deficit de creștere economică, plătim indirect un preț la ceea ce se întâmplă în Europa, dar avem beneficiul de macrostabilitate. Efectele sunt de creștere a prețului, dar și inflația a crescut, este o paralelă rezonabilă. România, cu mari sacrificii, e într-o poziție favorabilă, însă plătim acest deficit de creştere. Nu avem creştere economică suficientă. Probabil, inflaţia va mai creşte”, a spus analistul economic.

Benzina, energia electrică, gazele naturale, tigarile si cafeaua vor fi mai scumpe de la anul. Asta, din cauză că leul a scăzut faţă de 2011, iar în ziua hotărîtoare pentru valoarea accizelor pentru anul viitor a mai căzut o dată. Cursul de referinţă pentru calcularea accizelor, anunţat ieri de Banca Centrală Europeană pentru moneda noastră în raport cu euro, este mai slab decît anul trecut. Iar un euro mai puternic în raport cu leul înseamnă, inevitabil, preţuri mai mari.

Sursa: www.digi24.ro; 2 octombrie 2012

Link: http://www.digi24.ro/stire/Analist-economic-Romania-are-deficit-de-crestere-economica-dar-nu-e-in-criza-fiscala_47788

Trebuie să ne obişnuim cu deprecierea leului

Trebuie să ne obişnuim cu deprecierea monedei naţionale pentru că, după cum se vede şi este palpabil, investiţiile străine, nu numai la noi ci peste tot, se retrag încet şi inexorabil, a declarat, profesorul de economie şi investiţii, Adrian Mitroi, secretar general al CFA România.

'Deci interesul de a schimba euro, de a aduce euro şi a schimba pe lei, este, din nefericire, din ce în ce mai scăzut, pentru că investiţiile străine directe sunt suportul principal şi pentru o monedă mai puternică. Eu cred că am trecut prin faza crizei fiscale la nivel european, cred că este faza a treia a crizei globale, criza fiscală, şi că, din cauză că finanţarea deficitelor are costuri foarte mari, acestea împiedică abilitatea de a crea job-uri. Atât de multe locuri de muncă trebuie create pentru că aceasta ar trebui să îi ajute şi pe cei care intră pe piaţă, adică tinerii care au terminat studiile, şi pe cei care au rămas fără job', a spus Mitroi.

Potrivit acestuia nu se mai creează aceste locuri de muncă pentru că finanţarea deficitelor, din nefericire, se face la un preţ mai mare decât creşterea economică reală.

'Amestecul nefericit între bănci şi suveran, în principal în Uniunea Europeană, deci criza bancară peste criza suverană, adică criza fiscală, a pus băncile în ipostaza extrem de nefericită de a fi principalii finanţatori ai deficitelor. Atunci băncile centrale, şi, în principal, Banca Centrală Europeană, au principalul job de a proteja moneda la excesele tipografice ale politicienilor şi trebuie să aibă un discurs foarte acomodativ care înseamnă, din punct de vedere al investitorilor, mutarea spre viitor a măsurilor necesare astăzi', a explicat Mitroi.

Leul s-a depreciat, vineri, în raport cu euro la cel mai mic nivel din ultimele două luni, Banca Naţională a României (BNR) anunţând un curs de referinţă de 4,5694 lei, în creştere cu 2,68 bani (0,59%), comparativ cu cel din şedinţa anterioară, când moneda unică a fost cotată la 4,5426 lei. 

Sursa: www.capital.ro, 5 octombrie 2012

Link: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/analist-trebuie-sa-ne-obisnuim-cu-deprecierea-leului-172555.html 

Vom implora strainii sa munceasca in Romania: NU este un scan enariu SF, ci consecinta crizei demografice

Japonia si Statele Unite trec deja printr-o criza demografica, iar analistii estimeaza ca urmatoarea panica ar putea fi generata tocmai de aceasta problema acuta din Japonia. Romania, insa, nu are o situatie mai confortabila, fiind in pragul unui colaps similar. Economistii avertizeaza ca in scurt timp am putea sa imploram strainii sa vina sa munceasca la noi in tara. 

Dupa cum relateaza The Atlantic, urmatoarea panica cu privire la increderea in perspectivele de crestere a economiei globale ar putea sa vina din Japonia si nu din cauza sistemului bancar sau a datoriilor suverane, ci ca urmare a unei catastrofe demografice.

Oricum, problemele demografice ale Japoniei sunt binecunoscute dar directia in care merge economia statului nipon nu pare sa se schimbe. Jumatate din bugetul anual al Japoniei se duce la plata pensiilor si dobanzilor, scrie The Atlantic.

"Pe masura ce Guvernul cheltuieste din ce in ce mai mult sa sustina populatia imbatranita, cetatenii care fac economii sunt dispusi sa finanteze datoria publica in continua crestere", arata analiza The Atlantic.

In Japonia, spre exemplu, are mai mult sens pentru investitorii niponi sa caute sa isi investeasca economiile in tari unde populatia este inca tanara si in crestere, pentru ca acolo ranamentele sunt mai mari.

"Aceste natiuni ar trebui sa fie capabile sa ramburseze aceste imprumuturi (investitiile cetatenilor japonezi - n.r.) cand vor fi bogate si mai batrane, asigurand astfel unele fonduri necesare sa asigure plata obligatiilor si pensiilor japonezilor", potrivit The Atlantic. 

Aceasta este strategia adoptata in ultimele decenii de Singapore si Norvegia.

Statele Unite se confrunta cu celebra problema a "baby boomers". Dupa al doilea razboi mondial, nasterile au explodat peste tot in lume, iar pana in 1964 persoanele nascute dupa razboi reprezentau 41% din populatia SUA. Practic, acest spor al populatiei a propulsat economia americana, dar este o arma cu doua taisuri. 

Aceasta generatie genereaza acum o presiune imensa pe buget si pe asigurarile sociale si de sanatate, avand in vedere ca nu mai sunt suficiente persoane in campul muncii care sa compenseze prin contributiile proprii necesarul de finantare pentru pensiile"baby boomers", relateaza The Economist.

Romania sta pe marginea unei crize demografice

La fel ca Japonia si Statele Unite, Romania este in pragul unei crize demografice, iar situatia pare sa fie neglijata de fiecare guvern care s-a succedat in ultimul deceniu.

Sa devenim investitori!

Vi se pare paradoxala situatia gospodinelor japoneze care investesc constant in titluri de stat, ajutand astfel Guvernul sa finanteze datoria publica enorma a tarii? Este foarte posibil ca si in Romania sa fim nevoiti sa facem acest lucru foarte curand si chiar daca nu vom finanta datoria publica a statului ar trebui sa ne gandim cum sa ne rotunjim veniturile.

Economistul Adian Mitroi avertizeaza, de asemenea, ca generatia de baby boomers de la noi va suferi foarte curand o reducere a nivelului de trai, efect amplificat si de faptul ca Romania are un deficit cronic de infrastructura, care nu favorizeaza mobilitatea sociala. 

Ca urmare, solutia pentru baby boomers este "contructia de portofolii individuale cu expunere pe valute, sectoare si industrii in expansiune din diferite colturi ale lumii". 

"Trebuie sa devenim toti investitori si sa ne asumam mai mult risc, daca vrem sa avem un venit decent in viitor", subliniaza Mitroi.

Mai mult:  http://www.wall-street.ro/articol/Economie/138310/crize-demografice-straini-romania.html

Sursa:  www.wall-street.ro; 8 octombrie 2012; autor Razvan Enache

Leul se depreciaza, inflatia arde, dobanzile scad: mai merita sa tii banii in depozite?

Dobanzile la depozitele la termen in lei se afla pe un trend descendent, in conditiile in care numai de la inceputul anului randamentele au scazut chiar si cu un punct procentual, iar rata inflatiei a urcat la 3,88%.

Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in primele opt luni din 2012, dobanzile la depozitele in lei aflate in sold au scazut cu 0,83 puncte procentuale (pp), pana la o medie de 5,41%. In acelasi timp, dobanzile la depozitele noi in lei s-au diminuat cu peste un punct procentual, la un nivel de 5,58%.

Cu o inflatie in crestere, cu randamente in scadere, cu o moneda aflata in depreciere de cateva luni, la care se adauga impozitul de 16% din dobanda platit catre stat, se pune astfel intrebarea, mai merita sa-ti tii banii in depozitele in lei? Raspunsul la nivelul pietei a fost acela ca populatia s-a indreptat mai mult catre depozitele in euro.

De exemplu, in perioada august 2011-august 2012, romanii si-au majorat depozitele in lei cu 10,6%, in timp ce economiile in valuta au avansat cu 11,8%, in conditiile in care, in perioada similara din urma cu un an, ritmurile de crestere erau de 9,7% la lei si de 0,9% la valuta.

“Consider ca inca merita sa-ti tii banii in depozite. Noi suntem in faza de <<return of capital>> si am trecut de la rata fara risc la riscul fara rata. Randamentele usor negative fac parte din peisajul actual. Odata cu represiunea financiara a aparut o noua specie care subventioneaza deficitul bugetar, atat in Europa, cat si in Romania: deponentul. Vom avea randamente pozitive numai acolo unde va exista o asumare a riscului, iar noua norma este returnarea capitalului cu indexarea macar la inflatie”, a explicat analistul financiar Adrian Mitroi.

In ce poti investi pentru a avea randamente superioare?

Adrian Mitroi spune ca pentru a obtine randamente superioare, populatia ar putea investi in obligatiuni corporative, depozite pe termene mai lungi sau actiuni.

Bancile “se bat” pe economii lunare de 241 lei/gospodarie

Potrivit Institutului National de Statistica, veniturile populatiei, ca medie lunara pe gospodarie, au fost in trimestrul al doilea de 2.396 lei, iar cheltuielile de 2.155 lei.

Astfel, romanii au economisit in medie pe gospodarie 241 lei. Salariile si celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importanta sursa de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul I 2012, respectiv 50,5% in trimestrul II 2012).

La formarea veniturilor totale ale gospodariilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (23,7%), veniturile din agricultura (3,6%), veniturile din activitati neagricole independente (3,0%) si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei (1,7%). O pondere importanta detin si veniturile in natura (16%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,1%).

Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in trimestrul II 2012, in medie de 2.155 lei lunar pe gospodarie (749 lei pe persoana) si au reprezentat 89,9% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei (doar 0,3%).

Mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/138338/mai-merita-sa-ti-tii-banii-in-depozite-in-lei.html

Sursa: www.wall-street.ro; 9 octombrie 2012; autor George Dobre

Trei bile negre: Petrom, Cuprumin si acum Oltchim. Traseul care ne poate exclude de pe harta investitorilor

Dupa esecul ofertei Petrom si colapsul privatizarii Cuprmin, Oltchim risca sa devina o noua bila neagra pentru economia romaneasca. Ce efecte au privatizarile esuate in economie si ce lectii putem invata din experienta tarilor care au inceput procesul de vanzare a activelor statului inca din anii '80?  

Privatizarile au devenit o politica economica in multe dintre tarile in curs de dezvoltare odata cu venirea la putere a lui Ronald Reagan in Statele Unite si a lui Margaret Thatcher in Marea Britatie. Prin cei doi lideri carismatici si reformatori s-a dezvoltat si curentul de gandire referitor la suprematia management-ului privat in fata celui exercitat de stat. 

Dupa cum precizeaza Joseph E. Stiglitz in cuvantul inainte al cartii "Privatization, Successes and Failures", editata de Gerard Roland, perceptia curenta este ca intreprinderile pot fi gestionate mult mai eficient de catre privati si ar fi oportunitati mult mai reduse pentru coruptie.

Odata cu acest semnal dat de Thatcher si Regan, FMI si Banca Mondiala au impins statele cu probleme si cele in curs de dezvoltare sa privatizeze cat se poate de mult si cat se poate de repede. "Privatizarile au devenit nu doar stalpii Consensului de la Washington, dar si conditii impuse tarilor care cautau asistenta", spune Stiglitz.

Pe de alta parte, privatizarile au fost marcate nu de putine ori si de abuzuri, astfel incat in multe tari anumite persoane influente au reusit sa puna mana cu foarte putini bani pe active importante ale statului, devenind peste noapte miliardari.

Rusia este cel mai bun exemplu in acest sens, fiind bine cunoscuta si documentata ascensiunea oligarhilor, tocmai prin intermediul acestor privatizari "de succes".

Criticii intreprinderilor detinute de stat sustin ca aceste companii nu puteau fi gestionate din cauza coruptiei, iar oficialii guvernului din fruntea acestora nu actionau de multe ori in interesul companiei. Problema aceasta, denumita in economie agent-principal, este recunoscuta si de profesorul de economie Adrian Mitroi. El reconfirma cliseul ca "statul este un prost administrator", dar in acelasi timp nici privatii nu sunt mai buni, avand in vedere ca "dupa ce acestia isi extrag renta nu mai dezvolta afacerea mai mult de un ciclu economic".

Cu siguranta, cele mai dramatice experiente in ceea ce priveste privatizarile s-au petrecut in tarile in curs de tranzitie, cand fostele economii socialiste au fost transformate pe parcursul unui deceniu in economii de piata.

Dupa cum arata graficul de mai jos, din studiul "Privatization: What Have We Learned?" de Sergei Guriev si William Megginson, cele mai multe privatizari au avut loc intre 1990 si 2000.

Opt lectii ale privatizarilor:

Potrivit studiului citat mai sus, putem extrage o serie de lectii de pe urma proceselor de privatizare incepute in anii '80 si orchestrate in cele mai multe cazuri de FMI.

1. Privatizarile confera beneficii substantiale. In unele cazuri productivitatea se dubleaza, dar in altele totusi creste cu procente de o cifra. Potrivit studiului lui Sergei Guriev si William Megginson, media in ceea ce priveste sporul de productivitate este de circa 20%.

2. Privatizarile sunt acompaniate de obicei fie de o stagnare a somajului sau de o reducere a lui. Totusi, statul trebuie sa fie pregatit si pentru o crestere a ratei somajului, dar experienta ne-a dovedit ca majoritatea statelor au controlat aceasta problema bine.

3. Privatizarile genereaza de obicei castiguri de bunastare, peste cele datorate cresterii productivitatii la nivelul companiei

4. Restructurarea companiilor de stat inainte de privatizare au sanse mici de reusita

5. Programele de privatizare in masa sunt inferioare abordarii companie cu companie. 

6. Privatizarile sunt mai eficiente cand procesul este mai transparent si deschis investitorilor straini. Totusi, jucatorii locali fac presiuni de multe ori impotriva participarii strainilor, facand apel la nationalism. Excluderea strainilor duce la obtinerea unor preturi mai mici si eficienta post-privatizare redusa.

7. Privatizarea prin Bursa are un efect benefic in ceea ce priveste dezvoltarea pietei de capital locale

8. Privatizarile functioneaza bine acolo unde institutiile sunt eficiente.

  
Cum afecteaza economia o privatizare nereusita?

Practic, dupa trei esecuri consecutive in ceea ce priveste vanzarile de active sau pachete de actiuni detinute de stat, investitorii straini se vor uita de doua ori inainte de a mai participa la o alta oferta.

Chiar premierul Victor Ponta a confirmat dupa incheierea licitatiei cu strigare pentru vanzarea pachetului detinut de stat la Oltchim, ca TISE, compania rusa interesata de cumpararea combinatului chimic, s-a retras in ultimul moment, "nedorind sa intre in acest joc politic declansat de domnul Diaconescu".

"Dar aceasta companie, in scrisoarea pe care ne-a adresat-o, ne-a spus foarte clar ca in acest moment nu mai vrea sa participe, dar ramane interesata", a spus Ponta, citat de Mediafax.

Pe langa cele trei nereusite enumerate mai sus, circul produs cu ocazia licitatiei pentru Oltchim scad si mai mult imaginea Romaniei in ochii investitorilor straini.

Pe langa efectele negative care se rasfrang pe canalul increderii, esecul unei privatizari inseamna si blocarea unor investitii, iar in cazul Oltchim s-ar putea sa insemne neplata salariilor pentru mii de angajati.

"Romania nu are privatizari de succes, ci doar privatizari reusite"

Economistul Adrian Mitroi crede ca Romania nu a cunoscut privatizari de succes, ci doar privatizari reusite, avand in vedere ca majoritatea vanzarilor nu au tinut cont de vreun plan de afaceri, de o strategie pe termen lung a cumparatorului sau de alte aspecte calitative.

"Privatizarile nu inseamna doar un pret platit, pentru ca nu cumperi un frigider, ci inseamna si procesul de service al datoriei, un plan strategic, etc", a explicat Mitroi.

De asemenea, el critica si abordarea FMI in ceea ce priveste privatizarile, pentru ca politica Fondului vine la p sachet de masuri care sunt depasite de circumstantele locale. "Sunt niste solutii mesianice, dar nu sunt bine pregatite", conchide economistul.

Mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/137598/privatizari-petrom-oltchim-investitori-straini.html

Sursa: www.wall-street.ro,  24 septembrie 2012, autor Razvan Enache

China, intre ciocan si nicovala: risca explozia pietei imobiliare daca reaprinde economia

China se afla acum in fata unei dileme fundamentale: cum poate sa stimuleze economia fara sa riste explozia pietei imobiliare. Spargerea balonului din real estate ar putea duce, dupa cum avertizeaza de cativa ani buni multi analisti externi, la o aterizare dura. Va intra in picaj economia Chinei?

Din ce in ce mai multi economisti si analisti vorbesc de cativa ani ca miracolul chinez al cresterilor economice spectaculoase, cel putin din punctul europenilor de vedere, ar putea lua sfarsit. 

Economia Chinei, a doua ca dimensiune din lume dupa Statele Unite, a crescut in primul semestru din acest an cu cel mai redus ritm al PIB, inregistrat din a doua jumatate a lui 2009, ca urmare a diminuarii cererii pentru exporturi, precum si din cauza incetinirii avansului investitiilor, in special in domeniul imobiliar si sectoare conexe.

Produsul intern brut (PIB) al Chinei a crescut cu "numai" 7,8 procente in prima jumatate a lui 2012 si cu 7,6 procente in al doilea trimestru.

Dupa ultimele date publicate, s-a format deja o rutina a surprizelor negative in ceea ce priveste statisticile macroeconomice lunare, scrie Financial Times.

In plus, analistii isi reduc estimarile de crestere si asteapta cu respiratia taiata sa vada daca autoritatile vor raspunde cu masuri suplimentare de stimulare a economiei.

Graficul de mai jos, publicat de CNN Money, arata evolutia economiei chineze din 2009 pana in prezent. Se observa o incetinire constanta a ritmului de crestere de la sfarsitul lui 2010.

 

Cum sa stimuleze economia fara sa aprinda piata imobiliara?

Potrivit analistului Adrian Mitroi, aceasta este acum dilema Chinei. Poti sa stimulezi economia prin dobanzi mai mici sau prin reducerea ratelor la rezervele minime obligatorii, iar China aoperat deja anul acesta doua taieri de dobanda si trei reduceri de RMO.

Totusi, aceasta politica risca sa genereze un boom al pietei imobiliare, adica exact de ce se tem oficialii chinezi.

Mitroi spune ca economia Chinei este extrem de dependenta de real estate, cu un procent mare al sectorului constructiilor in PIB si, ca urmare, are acum aceeasi dilema pe care au avut-o BCE si Fed in urma cu cinci ani.

"China are dilema crestere economica vs. inflatie. Din nefericire cresterea economica vine la pachet cu o revenire a pietei imobiliare, care este temerea cea mai mare a guvernului chinez. Si atunci, economiile masiv dependete de proprietati, cum este cea a Chinei, sunt cele mai expuse la o aterizare dura (hard landing - n.r.)", a explicat economistul.

Dilema Chinei este de fapt una fundamentala si se refera la "cum sa sustii in continuare economia, fara sa ridici real-estate-ul". "Criza de supraproductie in China se refera si la supraconstructie", a precizat Mitroi.

Cu toate acestea, analistul Adrian Mitroi este optimist si crede ca economia chineza va continua sa performeze in ritmuri de peste 7%, pentru ca este "inca o economie care recupereaza si asta inseamna ca extrage nivel de trai de la europeni si americani".

"In momentul in care a pus stapanire intr-un fel sau altul pe tot ce inseamna resurse si este in apropierea consumatorului african, China si-a rezolvat problema cresterii atacand ale piete. Nici Europa si nici America nu au inteles asta si atunci China si-a rezolvat acest pod de crestere economica rezonabila atacand si alte piete", spune Mitroi.

Mai mult, el crede ca suntem intr-o perioada de franare a economiei mondiale, iar aceasta incetinire este structurala.

"Eu cred ca vom intra intr-o recesiune prelungita, Europa la inceput, Statele Unite mai tarziu, dar China va ramane totusi in procente semnificative pe plus si va fi relativ detasata de recesiunea europeana si americana", a completat analistul.

Solutiile pentru stimularea economiei

Adrian Mitroi a explicat ca pentru Europa singura solutie este austeritatea, avand in vedere ca stimularea monetara introduce mult hazard moral si nu creeaza valoare.

"Deci in batalia austeritate vs. crestere economica, Europa trebuie sa inceapa cu austeritate", conchide Mitroi.

El se asteapta la o compresie a pietei imobiliare din Europa in continuare. "Europa inca sta pe o bomba in ceea ce priveste real estate-ul...mai are nevoie de o corectie".

Pe de alta parte, China are si ea nevoie de o corectie in acest sens, in schimb "are celalalt picior al cresterii economice sustinute".

"China a invatat sa sustina si economia reala atacand noi piete de desfacere, dar si noi piete de resurse, cum ar fi Africa. Ea are aceasta punte pe care nu o au nici Europa, nici America", a adaugat economistul.

Sursa: www.wall-street.ro, 23 august 2012, autor Razvan Enache

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/136212/china-aterizare-dura-crestere-economica.html

Criza se prelungeste: cat poate fi cursul in momentul deciziei CCR. Ce se va intampla dupa?

Amanarea de catre Curtea Constitutionala (CCR) a unui raspuns in cazul Referendumului pentru demiterea presedintelui Traian Basescu adanceste criza politica cu inca 5 saptamani si jumatate. In tot acest timp, cei care conduc tara isi vor intoarce privirea de la adevaratele probleme ale economiei reale, catre un razboi al declaratiilor din care omul de rand va iesi cel mai sifonat.

 Criza politica din prezent are ca piatra de temelie data de 12 iunie 2012, cand atat Traian Basescu cat si Victor Ponta si-au manifestat intentia de a participa la Summit-ul Consiliului European.

Ponta a mers la Bruxelles, Basescu a plusat cu plagiatul premierului, USL a raspuns cu suspendarea, iar PDL cu boicotarea referendumului.

Romanii au privit acest joc “mizerabil” realizat pe banii lor, iar starea de nervozitate a acestora s-a accentuat in fiecare zi, in timp ce BNR anunta noi maxime istorice pentru curs. Iar pentru omul de rand, cursul valutar, pretul la benzina si cel la alimente reprezinta principalii indicatori cu privire la mersul economiei.

Incepand cu 12 iunie si pana in prezent (3 august), leul s-a depreciat cu 4,24% in raport cu euro, de la un nivel de 4,4587 lei/euro pana la 4,6481 lei/euro. Astfel, in cele 8 saptamani de criza politica, moneda nationala s-a devalorizat, in medie pe saptamana, cu 0,52%.

Daca leul isi va pastra evolutia actuala, inseamna ca la momentul anuntului Curtii Constitutionale din 12 septembrie moneda nationala va fi cotata la un nivel de 4,7826 lei/euro. Iar analistii sunt de parere ca deprecierea leului va continua si dupa aceasta data.

Evident ca nu doar criza politica interna a condus la deprecierea leului, printre factori care au contribuit la aceasta tendinta se mai numara criza din zona euro si Grecia, procesul de dezintermediere financiara, dar si greutatile economice din Romania, cauzate de lipsa reformelor structurale si a unei directii de dezvoltare economica.

“Deprecierea leului pune povara incetinirii economice pe toata populatia. Remiterile de la muncitorii plecati in strainatate sunt in scadere, investitiile straine directe se diminueaza si sunt in aplatizare. Oferta de euro este in scadere, desi moneda unica se gaseste din abundenta pe plan extern, dar problema este ca Romania nu reuseste sa atraga mai multi euro. E nedrept sa dai vina numai pe criza politica pentru deprecierea leului, pentru simplul motiv ca nu cred ca presiunea pe moneda va scadea”, a precizat Adrian Mitroi, secretar general la CFA Romania.

Isarescu: Cursul si-a facut in mare parte datoria. Se justifica o prognoza partial diminuata a cresterii economice

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat ca exista date suficiente, inclusiv din agricultura, care justifica o prognoza cel putin partial diminuata a cresterii economice.

Declaratia vine in contextul in care BERD a inrautatit prognoza de crestere economica a Romaniei pentru acest an de la 1,2% la 0,8%, pe fondul situatiei externe dificile si a crizei politice interne.

“In Romania, cursul de schimb a fost mereu o atractie si s-a transformat intr-un fel de indicator bursier. Problema de fond este cea a costurilor cu care se finanteaza datoria publica. Cursul si-a facut datoria pentru ca a mentinut o stabilitate pe piata monetare si la nivelul finantarii deficitului public”, a mentionat Isarescu.

Mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/135358/cat-poate-fi-cursul-de-schimb.html

Sursa: www.wall-street.ro; 5 august 2012; autor George Dobre

Basescu ramane, Basescu pleaca. Romania in cele doua scenarii

Romanii sunt asteptati duminica la vot pentru a-si exprima optiunea in legatura cu demiterea presedintelui Traian Basescu. Ce inseamna rezultatul acestei zile pentru economia tarii si pentru relatia cu finantatorii straini? Vezi cum au comentat analistii chestionati de DailyBusiness.ro.
Parlamentul a decis, pe 6 iulie, suspendarea presedintelui Traian Basescu. Acesta va reveni in functie daca va fi validat de electorat, in urma referendumului din 29 iulie. In aceasta situatie, Crin Antonescu a preluat mandatul de presedinte interimar.

Adrian Mitroi, secretarul general al Asociatiei Analistilor Financiari (CFA Romania), a declarat ca oricine ar fi la conducere, va avea o misiune economica stricta, cu reguli foarte clare. 

"Conducerea are de platit datorii, are de refinantat datorii, de tinut promisiuni, de negociat si de pastrat o relatie amicala cu finantatorii, de mentinut o relatie impecabila fata de o piata care este extrem de intransigenta si care poate sa te puna cu spatele la zid", a spus analistul economic.

De asemenea, analistul economic Adrian Mitroi este de parere ca referendumul este un moment hotarator in guvernanta politica si economica a Romaniei.

"Indiferent de cine va fi lider sau cum isi vor imparti leadership-ul politicienii, ei trebuie sa inchida vrajba politica. Rezolvarea crizei nu este duminica, eu vad un parcus gradual, care necesita dupa aceea un leadership orientat pe actiune si nu pe discurs. Avem nevoie de un consens politic pro national si un control bugetar foarte strict", a afirmat Mitroi.

Oricare ar fi liderul, el nu va mai avea capacitate de conducere decat sub comandament strict economic si macroeconomic Adrian Mitroi, secretar general CFA

Adrian Mitroi crede ca discursul finantatorilor externi va fi mai putin ingaduitor si profesoral, cum era pana acum. "Asprimea discursului si conditiilor acestor finantatori vor creste si orice politician responsabil va avea putin loc de intors. Eu sper sa avem loc de intors in ceea ce priveste masurile noastre pro economice, indiferent de rezultatul referendumului. Orice masuri de ordin economic, care pot fi acceptate de finantatori, sunt foarte bine venite si orice este mai bine decat inactiune la acest moment", a precizat acesta.

Mai mult: www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/basescu-ramane-basescu-pleaca-romania-in-cele-doua-scenarii-78940/

Sursa: www.dailybusiness.ro; 26 iulie 2012; autor Andreea Radu